Obiceiuri şi tradiţii de Bobotează la noi şi în alte ţări din Europa.. Ce NU trebuie să faci în această perioadă

Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos.

Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici.

În fiecare an, pe 6 ianuarie, biserica noastră creştin-ortodoxă sărbătoreşte Botezul Domnului, sau Boboteaza, zi care marchează şi sfârşitul sărbătorilor de iarnă. De obicei, în această perioada ar trebui să fie foarte frig, ger chiar, de să „crape pietrele”, care sa justifice expresia „gerul Bobotezei”.  Boboteaza este una dintre cele mai mari sărbători înainte de Paște 2023

Citește și: De ce se întorc apele râului Iordan în fiecare an în ziua de Bobotează. Explicația biblică și ștințiifică care determină întoarcerea cursului râului Iordan

La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.
La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi. Citește și: mesaje de Sfântul Ion

Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplător pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.

Citește și: Mesaje de Sfântul Ioan • Urări de Sfântul Ioan • Felicitări de Sfântul Ioan

Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.

De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac. Citește și: când pică Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani

Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chirălesa, pentru a sfinţi masa. „Chirălesa” provine din neo-greacă şi înseamnă „Doamne, miluieşte!”. Există credinţa că, strigând „Chirălesa”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Conform traţiei nu se mănâncă în ajunul Bobotezei. Daca Ajunul Bobotezei cade în oricare altă zi în afară de sâmbătă şi duminică se ţine post negru şi rugăciune, conform canoanelor Bisericii.

De asemenea, nu e voie să leneveşti. Boboteaza este recunoscută şi ca sărbătoarea reînnoirii sufletului creştinesc. Este momentul în care credinciosul îşi reia activitatea normală.

Pe 5 ianuarie, preoţii umblă cu crenguţe de busuioc şi apă sfinţită pentru sfinţirea caselor şi ogoarelor. Cei care nu deschid uşa preoţilor vor fi urmăriţi de necazuri tot anul.

În ziua de Bobotează se fac proorociri pentru noul an. Bătrânii spun că nu e bine să vorbeşti de rău sau să doreşti necazul altuia căci se va întoarce împotriva ta într-un timp pe care nimeni nu îl poate preconiza.

Nu bea de la fântână până nu sfinţeşte preotul apele. Dacă locuieşti la ţară şi ai fântâna în curte, în ziua Ajunului este bine să nu bei apă până nu vine preotul cu crucea şi apa sfinţită.

Nu te îndestula. Masa de Bobotează este foarte bogată, însă trebuie să mănânci cumpătat dacă nu vrei să ai probleme de sănătate tot anul.

O parte din alimentele servite la masa de Bobotează nu se aruncă la gunoi ci se oferă vacilor, porcilor şi cailor din grajduri. Acest obicei este unul aducător de noroc şi sănătate.

Banii daţi cu împrumut în ziua de Bobotează sunt bani pângăriţi, iar certurile în familie duc la despărţire.

Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

Citește și: Calendar creștin: Cand pică Paștele ortodox și cel catolic în 2021. Sărbători de Paște în urmatorii ani. Când cade în anul: 2021, 2022, 2023, 2024, 2025, 2026, 2027, 2028, 2029, 2030

De Sfântul Ioan Botezătorul (7 ianuarie) există un alt obicei, numit „Udatul Ionilor”, întâlnit mai ales în Transilvania şi Bucovina. În Bucovina, la porţile tuturor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceştia dau o petrecere cu lăutari. Mai mult, în Transilvania cei care au acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi sau purificaţi.

Catolicii celebrează pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizează anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care au venit să-l vadă pe pruncul abia născut, aducându-i daruri, aur, smirnă şi tămâie.

În Franţa, cu această ocazie se serveşte un fel de plăcintă numită „la galette des rois”, care pe vremuri era împărţită în tot atâtea felii câţi comeseni erau, plus una. Felia suplimentară, denumită „a Bunului Dumnezeu” sau „a Fecioarei”, era oferită primului sărac care apărea în faţa familiei.

Un obicei actual constă în ascunderea unei figurine, reprezentând un rege mag, în interiorul plăcintei, iar cel dintre meseni care va descoperi figurina în porţia sa va fi regele zilei.

În Belgia şi în Olanda există, de asemenea, tradiţia preparării unui desert cu cremă de migdale, similar celui pregătit în Franţa. Cel mai tânăr dintre membrii familiei se ascunde sub masă pentru a alege feliile pentru fiecare, iar cel desemnat regele zilei îşi alege o regină. În timpul acestei zile, copiii străbat străzile intonând cântecul stelei şi intră în case pentru a primi mandarine şi bomboane, tradiţie pe cale de dispariţie în Belgia, dar păstrată încă în regiunile de provincie flamande.

În Spania sau în unele regiuni din Italia, copiii aşteaptă cadouri de la regii magi pe 6 ianuarie, zi dedicată petrecerii.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI