12 noiembrie – triplă sărbătoare a Armatei Române: Ziua Cercetaşilor, Geodezilor militari și SMG
12 noiembrie – triplă sărbătoare a Armatei Române: Ziua Cercetaşilor, Geodezilor militari și SMG
Data de 12 noiembrie marchează o triplă sărbătoare în istoria Armatei României: în anul 1859, prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, este înfiinţat Corpul de stat major general al Armatei Principatelor Unite, actualul Stat Major General, s-au pus bazele Serviciului Topografic al Armatei Române și s-a constituit „Secția a II-a” din cadrul Corpului de Stat Major General, ca prim element organizat al armei Cercetare a Armatei Române.
Pe 6 aprilie 1877, odată cu mobilizarea armatei române, prin Înaltul Decret nr. 491, a fost înfiinţat Marele Cartier General, cu atribuţii în conducerea operaţiunilor militare. De-a lungul îndelungatei sale istorii, Statul Major General a purtat diferite denumiri, precum Marele Cartier General, Marele Stat Major etc. După anul 1990, Marele Stat Major a urmărit cu consecvenţă obiectivul transformării Armatei României într-o structură militară modernă, bine echipată şi instruită, capabilă să-şi îndeplinească atribuţiile, atât în vederea asigurării securităţii teritoriului naţional, cât şi în cadrul NATO sau al unor misiuni militare internaţionale, iar din 1994 a revenit la denumirea de Statul Major General.
*Prima hartă inscripționată cu numele „România”
Tot prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83/12.11.1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a pus bazele Serviciului Topografic al Armatei Române. După această dată, atât structura organizatorică a acestuia, cât și tehnologia de obținere a hărții topografice militare au fost perfecționate continuu. Printre realizările topogeodezilor militari se numără prima hartă topografică pe care este înscris numele „România”, executarea unor lucrări topografice pentru zonele de operații ale armatei române în timpul Războiului de Independență, medalii de aur și de argint la Expoziția Universală de la Paris (1899), rețeaua triangulației de stat de ordinul I-IV, rețeaua nivelmentului de stat de ordinul I-IV, harta topografică militară la scările 1:25.000 — 1:1.000.000, planuri topografice ale localităților, lucrări complexe și deosebit de importante pentru economia națională ș.a.
Începând cu anul 1963, după o perioadă de experimentare, s-a trecut efectiv la actualizarea hărții topografice la scara 1: 50.000, folosind procedee topofotogrametrice moderne, activitate finalizată în anul 1973. Din 1991, sectorul productiv a trecut în subordinea Institutului de Cercetare, proiectare, producție în domeniul topogeodeziei militare, ca secție a acestuia, iar Unitatea de Geodezie și Topografie și-a schimbat denumirea în Unitate de Instrucție și Pregătire Topogeodezică.
*Cercetașii – militari de elită ai Armatei României
Data de 12 noiembrie 1859 este și ziua de naștere a “Secţiei a II-a” din cadrul Corpului de Stat Major General, ca prim element organizat al cercetării armatei române. Reuşita oricărei misiuni de luptă este asigurată de deţinerea informaţiei, care depinde de rapiditatea cu care este oferită conducătorilor militari și de calitatea acesteia, nu de puține ori o decizie corectă luată la timp ducând la salvarea de vieți omenești în cadrul unor teatre de operații.
Cercetaşii sunt cei care se infiltrează în spatele liniilor inamice, cei care învață comportamentul localnicilor și pot distinge urmele lăsate de mașini, animale și oameni. Sunt cei mai expuși pericolului și, nu în puține situații, se sacrifică pentru a salva viața camarazilor, dacă situația o cere. Cercetașul vede, fără să fie văzut, aude, fără să fie auzit, este invizibil, dar omniprezent, sunt primii care sesizează pericolul, motiv pentru care nu oricine poate deveni cercetaș. De aceea, cercetașii, alături de transmisioniști, sunt militari de elită ai Armatei Române. La mulți ani tuturor sărbătoriților zilei de 12 noiembrie! (R.G.)
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act La data de 23 noiembrie 1940 a avut loc aderarea României la Pactul Tripartit. Generalul Ion Antonescu, şeful statului român între 1940-1944, a semnat, la Berlin adeziunea României la Pactul Tripartit împotriva Uniunii […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Opinii - Comentariiacum 3 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 17 ore
23 noiembrie 1940: România a semnat aderarea la Pactul Tripartit, alături de Germania, Italia și Japonia. Ce se urmărea prin acest act
-
Opinii - Comentariiacum o zi
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
19 noiembrie: Ziua internațională a BĂRBATULUI. Tradiții în lume specifice sărbătorii