Alba Iulia, oficial în competiția pentru Capitală Europeană a Culturii în 2021. Ce șanse are, neoficial…

Începând de vineri, 23 octombrie 2015, Alba Iulia a intrat oficial în competiția pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, alături de alte 13 orașe din România.

Anunțul a fost făcut de ministrul Culturii, Ionuț Vulpescu, care a spus că după finalizarea procesului de depunere și analizare a documentației depuse de pretendentele la prestigiosul titlu, experții Comisiei Europene au validat candidaturile orașelor  Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Braşov, Brăila, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Timişoara, Târgu Mureş.

Ce șanse are Alba Iulia?

Șansele municipiului Alba Iulia de a deveni Capitală Culturală Europeană 2021 sunt strâns legate de munca depusă în acest sens de cei care au inițiat demersul.

Iar dacă în urmă cu câțiva ani, respectiv în 2011, eram primul oraș în care se anunțau demersuri serioase în vederea pregătirii temeinice pentru câștigarea onorabilului titlu, acum când competiția a început oficial, Alba Iulia pare să fi renunțat la luptă.

Dacă pretendenții serioși la titlu, precum Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, și-au făcut temele în acești ultimi ani, la Alba Iulia subiectul a fost practic îngropat. Dacă orașele amintite mai sus și-au pregătit strategii dedicate acestui proiect, cu bugete de zeci de milioane de euro pentru pregătirea activităţilor din 2021, cu campanii de promovare, pagini oficiale pe internet, asociații (formate din primărie, consiliu judetean, ONG-uri, companii etc) dedicate care să pună în practică strategia – Alba Iulia nu a mai făcut nimic.

Este drept că proiectul Alba Iulia Capitală Culturală Europeană 2021 a fost tăvălit încă de la bun început în jocul murdar al politicii locale, însă acum toți joacă în aceași echipă.

Este de asemenea adevărat că Alba Iulia se dezvoltă continuu din punct de vedere al infrastructurii, al valorificării patrimoniului cultural, din punct de vedere turistic, în baza unei strategii a municipalității care nu are nicio legătură cu competiția pentru Capitală Culturală Europeană 2021.

Partea bună este însă că, teoretic, dacă e să ne luăm după înscrierea candidaturii de către municipalitate și declarațiile de susținere a liderilor politici locali făcute încă din septembrie 2011, există susținere din partea tuturor.

Astfel, la ședința din septembrie 2011 a defunctului “Comitet de Initiativa pentru Alba Iulia 2020” au semnat Declaratia de sustinere: Teodor Atanasiu (PNL) si Ioan Darzu (PSD), Nicolae Ionel – presedintele PC, Ioan Marincas – presedinte P-DD Alba, Cornel Suciu – presedinte UNPR Alba.

Mircea Hava comenta demersul de atunci al opoziției astfel: “Nu aş vrea să ajungem la punctul în care să ne legăm cu jurământ pentru ca mai apoi să numărăm cine a mai rămas.”

În urmă cu vreo trei luni, l-am întrebat pe domnul primar ce se mai aude despre proiectul Alba Iulia Capitală Culturală Europeană 2021, iar răspunsul sintetizat a fost “Ce proiect!?!”

Rămâne de văzut dacă acest proiect va fi dezgropat doar pentru a fi ținut în geam – numai pentru promovarea gratis pe care o aduce și tot face – sau vom asista la o mobilizare totală și profesionistă, “demnă de cealaltă capitală”.

Drumul municipiului Alba Iulia s-ar putea opri în decembrie, în faza de preselecție

Reuniunea de preselecție, în urma căreia juriul european va întocmi o listă scurtă a orașelor candidate, va avea loc în perioada 7-10 decembrie 2015, anunță Ministerul Culturii.

Data limită de depunere a dosarelor de candidatură a fost 10 octombrie 2015. Va urma perioada de jurizare, în cadrul a două întâlniri: cea de preselecție (noiembrie-decembrie 2015) și cea de selecție finală (septembrie 2016).

Juriul va fi format din zece experți europeni, numiți de instituțiile europene, după cum urmează: trei de către Parlamentul European, trei de către Consiliul Uniunii Europene, trei de către Comisia Europeană. Un membru va fi selectat de Comitetul Regiunilor.

Conceptul „Capitală Culturală Europeană” împlinește, anul acesta 30 de ani de la prima acțiune. În anul 1985, Atena a fost primul oraș desemnat Capitală Europeană. Orașul câștigător din România va împărți titlul, în 2021, cu un oraș din Grecia, dar și cu un oraș câștigător din țările candidate și potențialii candidați la UE (Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Macedonia, Islanda, Muntenegru, Serbia). Țările cu vocație europeană, cum ar fi Republica Moldova, ar putea de asemenea să desemneze un oraș asociat acțiunii.

Referitor la acest proces, ministrul Culturii, domnul Ionuț Vulpescu, a făcut următoarele precizări: „Suntem plăcut surprinși de interesul manifestat de autoritățile locale, de cetățenii orașelor care și-au depus candidatura (…) Sunt convins că numărul mare de candidaturi va fi urmat de acțiuni practice, concrete,  în susținerea proiectelor fiecărei comunități în parte, care să dovedească seriozitatea lor”.

Bogdan Presecan

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI