FOTO: Dacă vreți o vacanță răcoroasă, vizitați minunile care stau ascunse în inima Munților Apuseni. Cinci peșteri la care puteți ajunge ușor, din zona Arieșeni – Gârda de Sus

”Vara este momentul pentru excursii în inima munților – în palatele fermecate de gheață sau calcar unde natura a avut grijă să creeze spații de-a dreptul surprinzătoare, iar căldura de afară te îndeamnă să stai mai mult în atmosfera plăcută și răcoroasă a peșterilor”, scrie site-ul arieseni-apuseni.ro

Iată ce puteți vizita dacă alegeți să vă petreceți vacanța în zonă:

Peștera Scărișoara – cel mai mare ghețar subteran din Europa.

– localizare: Alba, Gârda de Sus, sat Ghețar, marcaj triunghi roșu plecând din Arieșeni
– rezervație speologică
– adăpostește cel mai mare depozit de gheață fosilă din țară (75.000 de metri cubi), conținând o informație paleoclimatică extinsă pe o perioadă de 45.000 de ani
– ghețar de tip static aflat pe fundul unui aven
– prima peșteră declarată monument al naturii din România
– este amenajat: scări metalice, iluminat, ghid pentru grupuri mari
– se vizitează partea superioara a ghețarului: Sala Mare și Bisericuța (Altarul) care este cea mai frumoasă sală vizitabilă a ghețarului – prezintă numeroase formațiuni de gheață chiar și pe perioada verii

Peștera Gheţarul Vârtop – cunoscută și sub numele de Pestera Minunată, aici s-au descoperit urme ale omului de neandertal

Este situată în comună Arieşeni, sat Casa de Piatră la o altitudine de 1250 metri.

Peştera Gheţarul de la Vârtop (cunoscută sub mai multe denumiri: Peştera Minunată sau Gheţarul de la Casa de Piatră) este locul în care s-a găsit cea mai veche urmă a omului de Neanderthal din România. Deşi intrarea în peşteră era cunoscută de localinici de sute de ani, ea este atestata ştiinţific abia în 1955. Peştera este declarată monument al naturii din anul 1957 şi rezervaţie speologică din anul 1969.

Peştera are o lungime de 300 de metrii ; intrarea de 15 m lungime şi 5 m înălţime, duce în mod descendent spre mai multe săli , fiecare dintre ele împodobite cu elemente specifice:

– „Sala Gheţarului” de 70 m,
– „Sala Domului”, în care se poate admira un dom din montmilh, festonat cu gururi, precum şi interesante draperii pe tavan.
– „Sala Minunilor”, denumită astfel datorită diversităţii speleotemelor prezente: stalactite, stalagmite, coloane, draperii parietale, coralite, gururi etc
– „Sala Mare” în care se pot observa domuri stalagmitice şi numeroase stalagmite, stalactite, coloane, coralite, baldachine, draperii, gururi festonate, un disc şi cristale de calcit.

Cercetările ştiinţifice din 1974 au dus la descoperirea „Sălii Paşilor” de către o echipă condusă de profesorul Iosif Viehmann, de la Institutul Speologic „Emil Racoviţa” din Cluj. În această sală au fost descoperite urme pietrificate ale „Omului de Vârtop”, din care una a fost recoltată şi studiată la Institutul de Speologie din Cluj. Urmă are 22 centimetri lungime şi 10,6 centimetri lăţime. Degetul mare era mai depărtat de celelalte degete cu 1,6 centimetri, lucru care a indus constatarea că putea „apuca” obiecte cu piciorul ca şi maimuţele.

Specialiştii au mai stabilit că înălţimea „Omului de Vârtop” depăşea 146 centimetri. După descoperire, în urma cercetărilor realizate de antropologul Cantemir Riscutia, acesta a stabilit că este vorba de omul de Neanderthal. Cu ajutorul unui tomograf performant, la Institutul din Cluj s-au realizat secţiuni imagistice şi s-a constatat că în momentul în care omul de Neanderthal a păşit şi a lăsat urmă într-o substanţă moale a fost în urmă cu 62.000 ani. Ulterior urmă s-a umplut cu un alt material datat ca având o vechime de aproximativ 25.000 ani.

Peştera Coiba Mare – cea mai mare deschidere de peșteră din România

– localizare: pe Valea Gârdișoara, amonte de satul (cătunul) Casa de Piatră
– 15 km din comună Gârda de Sus, mergând pe Valea Gârda Seacă
– la coborârea spre gura peşterii fiecare cuvânt este repetat cu exactitate de peştera ca un bun venit pentru turistul interesat de măreţia naturii
– portalul Peşterii Coiba mare are 74 m lăţime şi 47 m înălţime
– peştera este activă în etajul inferior şi prezintă numeroase lacuri, cascade şi sifoane
– lungimea tuturor galeriilor peşteri însumează peste 4447 m
– apele intrate în subteran prin Coiba Mare, respectiv Coiba Mică ies la suprafaţă prin Izbucul Tauzului situat la câţiva kilometrii în aval

Peştera Coiba Mică

– se găseşte la câteva sute de metri în amonte de Coiba Mare, lângă satul Casa de Piatră – Arieşeni
– se poate vedea doar intrarea în peşteră, iar în perioada de primăvară doar lacul temporar de la intrare
– în apropiere ei se găseşte o frumoasă cascada
– în perioadele ploiaose datorită dimensinunii mici a intrării în peşteră şi volumului mare de apă, la gură acesteia se formează un lac

Peştera Poarta lui Ionele – intrare gigantică de 12 metri

– este situată în Parcul Natural Apuseni, în comuna Gârda de Sus; în primul sector al Cheilor Ordâncușii, fiind şi una dintre cele mai importante peşteri din aceste chei
– peştera este uşor accesibilă auto
– de la Arieşeni până la această peşteră sunt 10 kilometri
– rezervaţie speologică de interes ştiinţific şi în mod subsidiar, turistic
– intrare impresionantă de forma ogivala cu înălţime de peste 10 metri
– galeria ce poate fi vizitată este de 60 de metri
– Peştera Poarta lui Ionele a fost reamenajata recent cu un pod de lemn peste Valea Ordancusei, un pod peste pârâul ce iese din peşteră , scări de beton/metal şi balustrade pentru a facilita accesul turiştilor la peşteră. (Z.U.)

SURSA: arieseni-apuseni.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI