Sculptorul Adam Romi, un artist – patriot, deschizător de drumuri în portretistica monumentală la Alba Iulia şi Chişinău
Portret
Romi Adam – născut în 4 mai 1945, în localitatea Balomir, acolo unde cerul se deschide aproape la 180 de grade, acolo unde cerul copilăriei este cel mai mare, cum îi place artistului să spună
– A absolvit Liceul Teoretic Cugir (1959 – 1963), unde a făcut cunoştinţă cu desenul tehnic de înalt profesionalism
– Facultatea de Arte Plastice, Institutul Pedagogic din Cluj-Napoca (1964 – 1967)
– membru al Uniunii Artiştilor Plastici
Stare: căsătorit, soţia Valeria Adam, profesoară de rusă – română, pensionară
Copii: Ovidiu Romi – arhitect
Dorin Ştefan – arhitect, lect. univ. Facultatea de Arte, Bucureşti
Adam Romi şi-a început cariera în 1966 ca profesor la Liceul Teoretic Zlatna. Din 1968 a activat ca profesor la catedra de pictură până în 1979 după care, până în 2009, la catedra de ceramică-sculptură, timp în care obţine toate gradele didactice. Activează mai apoi la Palatul Copiilor din Alba Iulia, cea de-a doua casă şi uneori chiar şi prima, aşa după cum ne spune chiar el. Artistul ne-a declarat că aici relaţia profesor – elev a fost cea mai fericită comunicare din viaţa lui. “Aici m-am format profesional, aici a fost laboratorul căutărilor mele în domeniul ceramicii şi al sculpturii, şi tot aici am practicat portretul, de ordinul sutelor la care nu le mai ştiu numele.
Chemarea lutului m-a făcut să cunosc olarii din întreaga ţară la care de multe ori am poposit în dorinţa de a cunoaşte această artă. Preferam lutul ca material de lucru, fiind uşor de procurat şi mai aproape de fiinţa umană decât porţelanul şi mult mai uşor de prelucrat prin modelare. De la vase zoomorfe şi antropomorfe la vasele de mari dimensiuni desenate în stilul ceramicii romane şi greceşti, a fost câmpul de desfăşurare a fanteziei creatoare. Acum crochiul trece de pe hârtie pe suport ceramic. Aici, la Palatul Copiilor au fost anii maturităţii profesionale. Doresc ca toţi copiii să îşi descopere talentul trecând prin cercurile pe specialităţi – locul cel mai fericit de educaţie într-un mediu sănătos şi util. Da! Îi sfătuiesc pe părinţi să nu uite de aptitudinile copiilor!”.
– Ce înseamnă desenul, arta, lutul, pentru dumneavoastră?
“-Desenul înseamnă pentru mine adevăratul mod de a trăi al artistului plastic, aerul de care are nevoie într-o respiraţie normală pentru artă, trudă şi satisfacţie, este agonie şi extaz.
Desenul este floarea şi fructul creatorului, radiografia structurii sale sentimentale iar portretul o replică a figurii umane trecută prin sufletul artistului, este buna manifestare a comunicării scrise şi totodată starea de început a picturii şi sculpturii. Lutul este amprenta copilăriei mele, locul de joacă… jucăriile de început ale omenirii. Preţuiţi lutul, material primordial din care Dumnezeu a făcut omul! Daţi viaţă formelor de lut, faceţi-le să vorbească, să devină adevărate sculpturi!”.
– De unde această chemare pentru portret?
“-Mi-a plăcut şi îmi place să privesc figura umană – expresivitatea feţei ei, mişcările, raportul între părţi şi să mă las furat de această frumuseţe dumnezeiască – omul.
Eram canalizat pe această cale, când întâlnirea cu două personaje remarcabile, consăteni (Aurel Avram şi Mihu Ioan), a dat elan chemărilor mele pentru desen”.
Iată că astăzi desenul artistului, fie el portret sau crochiu de mişcare, este plin de profesionalism. Simplitatea tratării suprafeţei, libertatea de exprimare, tuşa energică şi linia plastică ale acestuia dau nota de personalitate lucrărilor.
Bustul lui Mihai Eminescu a fost deschizător de drum în lucrările monumentale, în portretistica monumentală a artistului, prin realizarea a două busturi, cu o înălţime de 70-80 de centimetri – în prima variantă la Şcoala nr. 7 Alba Iulia şi în a doua variantă în bronz la şcoala din Ighiu. “Este un Eminescu tânăr şi de o plasticitate a volumului foarte bine simţită şi de mare monumentalitate”, precizează Adam Romi.
lAmprenta magică lăsată de artistul Adam Romi pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia
Două busturi din bronz realizate de artist au întregit patrimoniul cultural-artistic al oraşului Marii Uniri. Este vorba despre bustul marelui poet basarabean Grigore Vieru şi al lui Adrian Păunescu, ce se află pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia. Bustul lui Vieru este o operă creată în 2009 şi dezvelită cu ocazia Congresului Spiritualităţii Românilor de Pretutindeni, în acelaşi an. Aşa după cum spune artistul, bustul lui Vieru din bronz a fos primul din viaţa postmortem a poetului. “Curat şi simplu ca firul de iarbă”, aşa cum spunea poetul, meditativ cu şuviţa-i caracteristică, lucrare ce a făcut ca Raisa Vieru, soţia poetului, să exclame: “Acesta este Grigore al meu!”. “Aceasta a fost nota verbală cea mai mare primită la adresa lucrării, după care urmau să vină multe alte aprecieri”, a precizat artistul.
Tot aici, la Alba Iulia, bustul lui Adrian Păunescu urma să apară exact la un an după cel al lui Grigore Vieru, cu o înălţime de 104 centimetri şi o greutate de 100 de kilograme. Asta după multă muncă de documentare, ceasuri de căutări în faţa unui colos al poeziei, un vulcan imprevizibil ce a fost gata să izbucnească…
Busturi, efigii, plachete şi medalioane la Chişinău – Templul “patriotismului”moldovean
Prezentă la Alba Iulia, cu ocazia dezvelirii bustului poetului Păunescu, o delegaţie din Republica Moldova, în frunte cu academicianul Mihai Cimpoi, şi-a exprimat dorinţa de a-i avea pe cei doi mari poeţi – fraţi şi la Chişinău, dorinţă împlinită cu ajutorul Consiliului Judeţean Alba, prin bunăvoinţa preşedintelui Ion Dumitrel.
Astfel, Romi Adam realizează pentru Chişinău bustul poetului Grigore Vieru, o replică a celui de la Alba Iulia, care acum se găseşte la Biblioteca “Alba Iulia” din Chişinău. Bustul a fost dezvelit în 14 februarie 2012 şi “este la el acasă, acolo suntem şi noi, cei din Alba Iulia, prin donaţiile din partea Consiliului Judeţean, ale Bibliotecii Judeţeane “Lucian Blaga” Alba şi ale multor altora”, declară artistul.
Păunescu la Chişinău
Dezvelirea bustului a avut loc undeva în luna august a anului 2012 în parcul Ştefan cel Mare al capitalei Republicii Moldova, acolo unde se şi află, nu departe de Grigore Vieru – o lucrare realizată de doi sculptori moldoveni. Lucrarea (bustul lui Păunescu) este, de asemenea, monumentală, aşezată pe un soclu de granit, înalt de peste 2,50 metri şi întinde un arc de solidaritate spirituală a tuturor poeţilor prezenţi acolo. “Iată că poetul Adrian Păunescu să întâlneşte cu fratele Grigore Vieru aici în Basarabia”, spunea Mihai Cimpoi. Păunescu este monumental şi face primirea trecătorilor, încă cu ochii umezi, aşa cum sublinia soţia poetului la dezvelirea bustului de la Chişinău.
Întoarcerea artistului în Chişinău
s-a făcut prin efigia Grigore Vieru – bronz de diametru 50 de centimetri -aplicată pe placă de marmură (60×90 cm), inscripţionată în relief. Cu ocazia Festivalului Internaţional de Poezie “Grigore Vieru”, ediţia a II-a, ce a avut loc în perioada 10-13 octombrie 2012 la Chişinău, sculptorul Adam Romi, alături de o delegaţie a Consiliului Judeţean Alba, a realizat o placă memorială pe care a dus-o şi a fixat-o personal pe frontispiciul clădirii unde a locuit poetul, de pe strada Nicolae Iorga nr. 7 din capitala Moldovei.
“Ea a fost aplicată pe locuinţa poetului şi este impresionantă, dă foarte bine la o aşa înălţime (etaj 1). Acesta este locul unde acum se depun flori şi lacrimi, loc marcat cu mult entuziasm de delegaţia Consiliului Judeţean Alba, Biblioteca Judeţeană şi autorul lucrării”, spune Adam Romi.
Acesta a ţinut neapărat să ne spună că ei, “fraţii noştri de dincolo de Prut, au un mare patriotism, trăiesc evenimentul şi se bucură sincer de faptele concrete de colaborare.”
Lucrările dânsului sunt nenumărate (portrete, plachete, medalioane, busturi), şi mai amintim aici efigie – Grigore Vieru şi Adrian Păunescu la Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Biblioteca Alba Iulia din Chişinău, plachete de mici dimensiuni ce au marcat diferite evenimente pentru şcoli sau instituţii; efigie Lucian Blaga la casa natală “Lucian Blaga” Sebeş, bust şi efigie Septimiu Albini – Cut, bust avocat Ioan Pop, bust academician Emil Pop pentru Muzeul etnografic de la Bucerdea Vinoasă, efigie la Şcoala Sf. Iosif, pictură “Avram Iancu” la Şcoala “Avram Iancu” Alba Iulia, pictură Vasile Goldiş la Şcoala nr. 1 Alba Iulia, plachete Avram Iancu (colaborare cu societatea “Avram Iancu”); plachete, plăci comemorative (colaborare la revista Dacoromânia a Fundaţiei “Alba Iulia 1918 pentru unitatea şi integritatea României”); grafică de carte (prof. Ilie Moise – Sibiu, scriitorul Ioan Popa, poetul Avram Cristea, poetul
Dumitru Mălin, Gheorghe Ciul, Gheorghe Jurcă, scriitorul Ioan Buzaşi etc.).
De asemenea, în perioada 21-26 februarie 2013, la Cahul realizează efigia B.P. Hasdeu pentru Universitatea de Stat B.P.H., la 175 de ani de la naştere, eveniment la care a participat o delegaţie de la CJ Alba şi de la Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia. “Această lucrare a fost un “mărţişor” din partea celor două delegaţii de la Alba Iulia. Au urmat semnări de protocoale de colaborare între cele două universităţi şi chiar şi cu comuna Ighiu”.
Gânduri ale artistului despre Unirea Basarabiei şi a Moldovei cu România
Unirea cu Basarabia o cred posibilă la momentul când coincid dorinţele noastre cu momentul prielnic din partea marilor puteri europene. Să nu ne pierdem speranţa, să dovedim fapte de unire – fapte concrete precum schimburi comerciale în beneficiul ambelor părţi sau schimburi culturale între universităţi, şcoli şi primării, pentru că “mama noastră e Limba Română”.
Îşi doreşte şi propune Primăriei şi Consiliului Local Alba Iulia pentru Cetatea Alba Carolina:
– ateliere pentru artişti
– seară culturală – cenaclu cultural cu participarea portretiştilor
– implicarea artiştilor în viaţa oraşului – evenimente cultural-artistice
– grafică în ziarele cotidiene
– implicarea în proiecte din partea artiştilor plastici
– lecţii de arte la copii cu dizabilităţi
– un spaţiu al artelor cu muzică, poezie, dansuri, picturi
– expoziţii în aer liber
– ateliere meşteşugăreşti şi de artă
– Care este cea mai mare satisfacţie din viaţa dumneavoastră de artist al sculpturii?
“- Satisfacţie am atunci când gândurile şi simţirile mele dau năvală în forme noi de exprimare artistică, răcorind bătrânul vulcan. Voi fi împlinit atunci când bătrânul vulcan ce-l port va erupe şi va lăsa să curgă lavă de bronz în forme prăfuite de timp, atunci voi striga la cer: Sunt aici, Doamne!”.
Pe viitor, doreşte să-şi expună mai mult lucrările pentru a putea fi văzute şi apreciate de public, alături de alte câteva lucrări ale copiilor săi, într-o expoziţie care să se intituleze “Tatăl şi fiii”.
Aşadar, putem spune, fără falsă modestie, că Romi Adam, pe lângă faptul că este un adevărat artist al transformării lutului în bronz, este totodată şi un mare artist-patriot deschizător de drumuri pe portretistica monumentală, atât la Alba Iulia cât şi la Chişinău.
Îi urăm viaţă lungă şi de aici înainte împlinirea tuturor dorinţelor profesionale. Fie ca “vulcanul creator” să erupă în noi forme artistice care să-l încânte atât pe domnia sa, dar şi pe privitori şi admiratori.
A consemnat Alexandra MATEŞ
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Opinii - Comentarii
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 În dupa-amiaza de 23 noiembrie, în iarna anului 1918, pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, un aparat de zbor pilotat de un erou trecut apoi în uitare şi […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Ovidenia, prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 noiembrie, Ziua Mondială a Salutului. Cel mai popular cuvânt de salut este „Hello”
-
Ştirea zileiacum 5 zile
PROGRAMUL zilei de 1 decembrie 2024, Ziua Națională, la Alba Iulia: Paradă militară, concert Andra și focuri de artificii
-
Opinii - Comentariiacum 2 zile
21 Noiembrie: Intrarea Maicii Domnului în Biserică. Tradiţii şi superstiţii de Sărbătoarea Luminii
-
Opinii - Comentariiacum 3 ore
23 noiembrie – Zborul Marii Uniri: Povestea aviatorului mort în anonimat, care a zburat la -40 de grade cu documentele Marii Uniri de la 1 decembrie 1918
-
Opinii - Comentariiacum 4 zile
19 noiembrie: Ziua internațională a BĂRBATULUI. Tradiții în lume specifice sărbătorii