Miraculoasele „buruieni” de pe marginea drumului

De milioane de ani, omul este o părticică a naturii, o frunză în pomul vieţii. Cu toate astea, în relaţia noastră cu ea i-am devenit duşmani, o otrăvim, o distrugem, o asuprim. Şi totuşi, mama noastră Natură ne iubeşte necondiţionat şi ne întinde braţe pline de plante şi roade, care ne pot salva chiar şi de la moarte. Dar deseori oamenii privesc indiferenţi la darurile oferite, deoarece nu le cunosc nici măcar numele, nemaivorbind de rostul sau valoarea lor. A crescut o generaţie nouă de ţărani (25-45 de ani), pentru care mai toate plantele au un singur nume: buruieni. Mai degrabă un om de la oraş, care are acces la internet, poate să-ţi descrie şi să numească corect o plantă de pe marginea drumului. Luminează-ne, Doamne! Ajută-ne să păstrăm leacurile populare, această parte nepreţuită a patrimoniului cultural al poporului nostru, un tezaur de sănătate adunat în mii de ani.
Reţete pentru întărirea imunităţii
1. În 600 ml de apă fierbinte, se pun câte 2 linguri de fructe proaspete sau uscate de măceş, coacăz negru, morcov tocat şi câte o lingură de frunze uscate de viţă-de-vie (nestropită) şi de urzică. După 10 minute de fierbere pe foc foarte slab, decoctul se infuzează 4 ore, în vasul acoperit şi învelit cu o plapumă. Se beau câte 100-150 ml, de trei ori pe zi, înainte de masă.
2. Se amestecă părţi egale de frunze şi fructe uscate de zmeură, păducel, coacăz negru şi roşu, fragi, frunze şi flori de tei. Din amestec se iau 2 linguri pline şi se prepară în termos o infuzie cu 500 ml de apă fierbinte. Dacă fructele sunt întregi, se lăsă trei ore în termos, iar cele râşnite – o oră. Nu se strecoară. Se bea în timpul zilei. Fructele pot fi înlocuite cu vârfuri de 10 cm de crenguţe cu muguri de la aceleaşi plante.
3. Un pahar cu miez de nucă se pisează sau se râşneşte şi se amestecă cu un pahar de miere de albine. O sută de grame rădăcină de obligeana se dă pe răzătoare (dacă este proaspătă) sau se toacă (dacă este uscată) şi se încorporează în miere. Se consumă câte 2 linguriţe, de 2-3 ori pe zi. Efectul va fi mai bun dacă fiecare doză consumată se amestecă cu 1/4 linguriţă de polen. Îmbunătăţeşte nu numai imunitatea, dar şi potenţa.
Dureri reumatice
l Alifie de rădăcină de brusture. Se prepară un decoct din 3-4 linguri de rădăcină tocată de brusture, fiartă în 500 ml apă. Se lasă vasul pe foc, până ce volumul de apă scade la jumătate. Separat, într-un vas de lut, se amestecă decoctul obţinut cu 2 pahare de osânză topită de porc sau untură de gâscă. Capacul vasului se acoperă cu un strat gros de aluat şi se ţine în cuptor încălzit peste noapte. Apa care se ridică deasupra unguentului se foloseşte pentru băi de picioare, iar alifia se păstrează la rece. Pentru rezultate mai spectaculoase, în vasul cu osânză se adăugă şi un pahar de muguri de liliac sau de mesteacăn, înainte de introducerea în cuptor.
l Reumatism netratat la timp, gută, artrită deformantă. Se prepară un macerat din 150 g de „vată” poroasă din partea interioară a pălăriilor de floarea-soarelui şi 500 ml de alcool dublu rafinat (10-14 zile) şi se foloseşte pentru frecţii. Înainte de frecţii se fac băi locale cu decoct din scoarţă tânără de plop tremurător sau plop negru (primul este mai eficient). Concomitent, se bea şi un ceai din 2 linguri rădăcină de ghimpe şi o linguriţă scoarţă de plop tremurător, care se fierb timp de 7 minute în 500 ml de apă şi se infuzează până la răcire. Se beau câte 70 ml, de 4-5 ori pe zi, şi înainte de culcare.
lCardionevroza cu insomnie şi dereglări digestive. Rădăcini de odolean (valeriană) – 40 g, frunze de mentă – 30 g, fructe de fenicul – 20 g, flori de lăcrămioare -10 g, flori de muşeţel – 10 g. O linguriţă din amestec se infuzează timp de o oră în 200 ml de apă clocotită. Se strecoară, se stoarce şi se beau câte 75 ml, de două ori pe zi, între mese.
l Insuficienţă cardiacă cu tulburare psihică, vârtej, sufocare. Talpa-gâştei – 15 g, flori de păducel – 15 g, flori de muşeţel – 5 g, rozmarin sălbatic (Gnaphalium uliginosum) – 15 g. În termos se pun 1,5 linguri de amestec, se toarnă deasupra 400 ml de apă, şi se infuzează timp de 8 ore. După strecurare, ceaiul se bea în 3 reprize, cu o oră după masă.
l Angina pectorală cu hipertensiune, ateroscleroză, nevroză şi dureri reumatice. Rădăcină de lemn dulce – 10 g, rădăcină de odolean – 5 g, seminţe de mărar – 5 g, dentiţă – 10 g, flori de gălbenele -10 g. O lingură de amestec se opăreşte cu 250 ml de apă fierbinte, se infuzează sub capac timp de o oră şi se bea în trei reprize între mese.
l Insuficienţă cardiacă cu iritaţie nervoasă şi respiraţie accelerată. Conuri de hamei – 20 g, talpa-gâştei – 25 g, seminţe de chimen – 25 g, seminţe de fenicul – 25 g, rădăcină de odolean – 25 g. Se pun seminţele şi rădăcinile în 350 ml de apă fierbinte, se aduc până la fierbere şi se lăsă pe un foc mic 10 minute, apoi se introduce hameiul şi talpa-gâştei şi se ia vasul de pe foc. Se infuzează sub capac, timp de 2 ore. Se beau câte 100 ml, de trei ori pe zi.
l Ateroscleroză. Rădăcini de pir târâtor – 10 g, rădăcini de păpădie – 10 g, coada-şoricelului – 10 g, frunze de creţişoară – 10 g. O lingură de amestec se infuzează timp de o oră, în 200 ml de apă fierbinte. Se strecoară, se stoarce bine şi se bea toată infuzia dimineaţa, pe nemâncate, înainte de masă.
l Ficatul şi colecistul. Pentru afecţiunile acestui „cuplu” important, se găsesc multe leacuri în natura ţării noastre. Principalele plante care se folosesc pentru tratament, dar şi pentru profilaxie (în doze mai mici) sunt: gălbenelele, iarba mare, mesteacănul, troscotul, lăstarii de prun, porumbul, dovleacul, mărarul, coada-calului, salvia, măceşul, sunătoarea, şovârful şi multe altele. Una din cele mai folosite plante este siminocul, care stimulează producerea şi circulaţia secreţiei biliare, favorizează înlăturarea nisipului din colecist, îmbunătăţeşte formula sanguină prin scăderea colesterolului şi a bilirubinei, favorizează funcţiile metabolice ale ficatului. Dar trebuie folosit cu atenţie de persoanele cu hipertensiune, deoarece tensiunea lor poate să crească neaşteptat de mult. În medicina naturistă, dozele recomandate pentru prepararea infuziei sunt următoarele: 10 g de flori uscate de plantă se pun în 200 ml de apă fierbinte şi se ţin pe baie de aburi timp de 15 minute. Se infuzează până la răcire. Se beau câte două linguri, de trei ori pe zi, cu 30 minute înainte de masă, timp de 2-3 săptămâni, în funcţie de gravitatea afecţiunii. Armurariul este o altă plantă care a recăpătat atenţia medicinei oficiale, dar şi a suferinzilor din toate colţurile lumii, pentru calităţile ei uimitoare în stoparea cirozei (în combinaţie cu alte remedii), în regenerarea ficatului, scăderea lipidelor din sânge. S-a mai descoperit şi acţiunea ei benefică pentru vindecarea tiroidei şi a splinei. Cercetarea s-a axat mai mult pe seminţele plantei, numite şi fructe de armurariu. Dar strămoşii noştri au preţuit-o mult pentru sucul proaspăt stors, pentru rădăcini şi pentru seminţele crude, râşnite şi consumate câte o linguriţă de 4-5 ori pe zi, cu 20 de minute înainte de masă.
l Bila leneşă. Pentru „bila leneşă”, cum se spune în popor, fitoterapeuţii cu experienţă recomandă folosirea infuziilor seara, înainte de culcare, încălzite la 40-42 de grade, nu mai puţin de 2/3 de pahar. Frunze de mesteacăn – 150 g, sunătoare – 150 g, mentă rece – 200 g, fructe de măceş – 200 g, mătase de porumb – 100 g, rădăcini de armurariu – 100 g. Plantele se mixează, se amestecă bine. Seara, înainte de culcare, se pun în termos 2 linguri de plante, se toarnă peste ele 450-500 ml de apă fierbinte şi se infuzează până dimineaţă (6-8 ore).
Seminţe de mărar – 25 g, seminţe de fenicul – 25 g, ovăz nedecorticat (nestropit) – 15 g, pelin – 30 g, rădăcină de cicoare – 40 g, muguri de mesteacăn – 30 g. Două linguriţe de amestec se infuzează în 2 pahare de apă clocotită în termos, timp de 8-12 ore, se strecoară şi se beau câte 125 de ml, de patru ori pe zi, cu 15-20 minute înainte de masă.
Flori de siminoc – 3 linguri, coada-şoricelului (frunze cu flori) – 5 linguri, flori de muşeţel – 2 linguri, troscot – 5 linguri. O lingură de amestec se infuzează în 200 ml apă fierbinte până la răcire, la 40 de grade, şi se bea strecurat, înainte de culcare.
lCiroza. Se amestecă cantităţi egale (de ex. câte 10 grame) de rădăcină de iarbă mare, rădăcină de brusture, rădăcină de măceş, dentiţă, troscot, salvie, flori de vetrice, sunătoare, gălbenele, coada-şoricelului. Două linguri de plante se pun pe foc în 500 ml de apă rece, se aduc până la fierbere şi se lăsă pe un foc foarte slab, timp de 25 de minute. După răcire, se stoarce bine. Se beau câte 100-125 ml (în funcţie de greutatea corporală).
lDisbacterioza. Deseori, după un tratament medicamentos, mai ales cu antibiotice, ne alegem cu flora intestinală parţial sau total distrusă. Un amestec din frunze de eucalipt – 30 g, cimbru – 30 g, pelin – 10 g, rădăcină de obligeană – 10 g, seminţe de chimen – 10 g, seminţe de fenicul – 10 g ajută la restabilirea florei intestinale. Pentru fiecare zi de tratament se infuzează timp de 30 minute 1,5 linguri de amestec, în 400 ml de apă fierbinte. Se bea în trei reprize, cu 30 minute înainte de masă.
lColită cronică. Reţetă cu zer: Seminţe de în – 40 g, rădăcină de tătăneasă – 30 g, coada-racului – 30 g, frunze de pătlagină – 20 g, 200 ml zer. Se prepară de fiecare dată înainte de folosire. Se toarnă zerul încălzit la 45 de grade într-un bol, se pune o lingură de amestec de plante şi se amestecă energic cu o lingură de lemn, timp de 8-10 minute (sau se pune în mixer). Se beau câte 2-3 pahare pe zi. O regulă pentru toate reţetele propuse: dacă în 14-21 de zile nu apare un efect pozitiv, trebuie încercată o altă reţetă, mai potrivită pentru combinaţia individuală de afecţiuni.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI