„Aici, la Alba Iulia am găsit o parte din acea Românie frumoasă”
Reprezentanta din partea Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi manager al proiectului „O Românie Frumoasă”, doamna Cătălina Preda, prezentă recent la Alba Iulia s-a arătat impresionată de Cetatea Alba Carolina şi a subliniat potenţialul uriaş pe care îl are pentru dezvoltarea turismului cultural şi istoric: „Turismul pentru Alba Iulia nu poate fi decât cu itinerarii culturale şi un turism de o anumită factură. Epoca în care turismul însemna o cantitate imensă de turişti, este depăşită la acest moment, la nivel internaţional. Acesta trebuie să fie demersul: să aveţi turişti de calitate, turişti care vor aprecia acest patrimoniu. Alba Iulia şi judeţul Alba au un patrimoniu din punct de vedere al folclorului, din punct de vedere al altor valori, nu neapărat construite, care vor trebui să fie reprezentate în Cetate şi toate aceste manifestări pe care le veţi avea aici şi toate aceste mărturii ale bogăţiei patrimoniului judeţului şi localităţii vor trebui, în opinia mea, să îşi găsească locul în spaţiile Cetăţii”.
De asemenea, doamna Cătălina Preda a remarcat în mod pozitiv transformările care au avut loc într-o perioadă relativ scurtă de timp în Cetatea Alba Carolina din Alba Iulia: „restaurarea şanţurilor şi a porţilor Cetăţii implică de fapt o dezvoltare sustenabilă a unei părţi a patrimoniului. Este un spaţiu imens, are un potenţial foarte mare, iar peste câţiva ani Cetatea va începe să funcţioneze la adevărata ei valoare”.
Nu în ultimul rând, reprezentanta PNUD a fost extrem de mulţumită de felul în care au fost folosite fondurile alocate pentru lucrările de restaurare din zona istorică a oraşului nostru: „consider important că aceşti bani au fost cheltuiţi în concordanţă cu un program mai amplu. Trebuie să precizez faptul că Poarta a V-a reprezintă o parte din programul porţilor care a început practic cu Programul Naţiunilor Unite, cu Traseul Celor Trei Fortificaţii iar apoi s-a amplificat prin sprijinul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi aici cu ajutorul fondurilor norvegiene. Pot spune că Antreprenorul General al acestor lucrări a dovedit o cheltuire eficientă şi responsabilă a fondurilor puse la dispoziţie de forurile menţionate. Nu în ultimul rând aş dori să spun că aici, la Alba Iulia am găsit o parte din acea Românie frumoasă, pe care o credeam pierdută. Sunt convinsă că locuitorii din Alba Iulia se mândresc acum cu această Cetate, cu Şanţurile Cetăţii, cu Traseul Porţilor şi Traseul celor Trei Fortificaţii, într-un cuvânt cu acest tezaur pe care îl au aici, lângă ei”, a declarat doamna Cătălina Preda, manager al proiectului „O Românie Frumoasă”.
Informaţii oferite de biroul de presă al: GRUP CORINT SA.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
![](https://ziarulunirea.ro/wp-content/uploads/2023/12/ziarulunirea.jpg)
Știri recente din categoria Societate
23 iulie 1869 | Se naște Gheorghe Adamescu, istoric literar și membru corespondent al Academiei Române
23 iulie 1869 | Se naște Gheorghe Adamescu, istoric literar și membru corespondent al Academiei Române Gheorghe Adamescu (n. 23 iulie 1869, București, România – d. 4 aprilie 1942, București, România) a fost un istoric literar, membru corespondent al Academiei Române din 1921, bibliograf, profesor de limba română și limba latină și autorul unor manuale […]
Secțiune Articole Similare
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
Legenda Sfântului Ilie, aducătorul de ploi, căruţaşul cerului care fulgeră şi trăzneşte
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
Cui îi spunem „La mulţi ani” de Sfântul Ilie 2024. Ce nume se sărbătoresc pe 20 iulie
-
Opinii - Comentariiacum 5 zile
Cine a fost Sfântul Ilie, cel care aduce ploaia și umblă pe cer într-un car de foc. Tradiții și obiceiuri de 20 iulie
-
Sportacum 2 zile
Metalurgistul Cugir, în cantonament centralizat, noutăți sub comanda lui Itu: Cunțan, Drîngă și Chițimia
-
Curier Județeanacum 4 zile
Mănăstiri care îşi sărbătoresc astăzi hramul: Mănăstirea “Sfântul Ilie” din Albac
-
Actualitateacum 15 ore
Cât de mult alcool consumau românii acum 150 de ani: Ţăranii dădeau vin şi ţuică până şi copiilor mici