9 noiembrie: Ziua internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului. ”Noaptea de cristal” a rămas în istorie drept debutul simbolic al Holocaustului

9 noiembrie: Ziua internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului. ”Noaptea de cristal” a rămas în istorie drept debutul simbolic al Holocaustului

La 9 noiembrie, este marcată anual, Ziua internaţională de luptă împotriva fascismului şi antisemitismului. Are loc la iniţiativa reţelei UNITED, care luptă pentru combaterea rasismului, fascismului şi oricăror forme contemporane de discriminare şi antisemitism.

În urma preluării puterii de către nazişti în Germania, în 1933, evreii au fost supuşi unui tratament discriminatoriu, însoţit de acte de violenţă. În data de 9 noiembrie 1938, a fost declanşat un pogrom împotriva evreilor pe tot cuprinsul Germaniei naziste, moment care a intrat în istorie sub denumirea de „Kristallnacht” („Noaptea de cristal”). Declanşat la Berlin, pogromul a fost organizat de trupele de intervenţie rapidă ale liderului nazist Adolf Hitler. Pe teritoriul Germaniei naziste au fost incendiate sinagogi, au fost sparte geamurile magazinelor evreieşti, cioburile de cristal fiind împrăştiate pe străzi. Numeroşi evrei au fost agresaţi fizic, alţii ucişi, iar peste 30.000 au fost trimişi în lagărele de concentrare de la Dachau, Sachsenhausen, Buchenwald, Birkenau sau Auschwitz. ”Noaptea de cristal” a rămas în istorie drept debutul simbolic al Holocaustului. Peste 7.000 de magazine au fost distruse şi 200 de sinagogi au fost arse în Germania nazistă şi Austria de către grupurile de nazişti. Circa peste 200.000 de evrei au părăsit Germania, până în septembrie 1939, iar proprietăţile lor au fost confiscate de guvernul nazist, conform http://dayagainstfascism.eu şi www.unitedagainstracism.org.

În Germania şi în ţările europene care s-au aflat sub ocupaţie nazistă, rămăşiţele multor lagăre de concentrare şi centre de execuţie au fost transformate în muzee şi monumente pentru a reaminti generaţiilor următoare despre ororile create de regimul nazist. Chiar şi în ţările care nu au fost implicate în Holocaust, guvernele şi organizaţiile supravieţuitorilor au construit, de asemenea, monumente şi muzee. Printre aceste organizaţii se numără Yad Yashem, Autoritatea pentru Comemorarea Martirilor şi Eroilor Holocaustului, care a fost înfiinţată în 1953 la Ierusalim, printr-un act al Parlamentului israelian pentru comemorarea evreilor ucişi de nazişti.

La 10 octombrie 2005, a fost inaugurat, la Bucureşti, Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”. Principalul obiect de activitate al institutului îl constituie cercetarea şi analizarea fenomenului Holocaustului, prin identificarea şi conservarea documentelor, publicaţiilor, din ţară şi din străinătate, privind Holocaustul şi constituirea unui depozit pentru păstrarea acestora, ca mărturii ale memoriei istorice a secolului al XX-lea. La 8 octombrie 2009, a fost inaugurat în capitală Memorialul Victimelor Holocaustului în România, un ansamblu aflat la intersecţia străzilor Anghel Saligny, Mihai Vodă, Ion Brezoianu şi Lipscani din Capitală. Ansamblul cuprinde o incintă memorială, două instalaţii cu pietre de mormânt desacralizate din cimitirele din Odessa şi Bucureşti, precum şi cinci sculpturi amplasate în jurul incintei centrale.

Demersurile naţionale şi internaţionale, sub forma unor proiecte şi programe specifice de combatere a tuturor formelor de rasism şi antisemitism a constituit preocuparea statelor europene şi a organizaţiilor internaţionale după 1990. La nivelul Consiliului Europei, a Uniunii Europene, Organizaţiei Naţiunilor Unite sau a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) funcţionează departamente destinate protejării drepturilor şi libertăţilor şi combaterii rasismului şi antisemitismului.

La nivelul ONU funcţionează instituţia Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, sub coordonarea unui raportor special, în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului. Din 1 noiembrie 2017, Raportor special al Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului este Tendayi Achiume (Zambia), fiind desemnată, în septembrie 2017, de Consiliul Drepturilor Omului să gestioneze tematica amplă a formelor contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie şi alte forme de intoleranţă asociată, conform https://www.ohchr.org.

În 1993, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat, cu prilejul celei de-a 44-a sesiuni, Recomandarea 1222 care exprimă ”o îngrijorare serioasă privind reapariţia rasismului, antisemitismului, xenofobiei şi intoleranţei în Europa şi condamnă, totodată, actele de violenţă ce decurg din acestea”, potrivit http://assembly.coe.int. Cu prilejul summit-ului de la Viena al organizaţiei, din octombrie 1993, a fost lansată Campania Europeană de Tineret şi Comisia Europeană împotriva Rasismului şi Intoleranţei. La 14 decembrie 1993, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a convenit asupra redactării unui proiect de declaraţie la nivel interguvernamental şi a unui plan de acţiune pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi intoleranţei care să fie gestionat de Comitetul guvernamental de experţi pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului şi intoleranţei, indică https://rm.coe.int. Cu prilejul celui de-al doilea summit al organizaţiei, din 10-11 octombrie 1997, de la Strasbourg, Comitetul de Miniştrii a adoptat rezoluţia prin care se instituia Biroul Comisarului pentru Drepturile Omului, funcţie desemnată, pentru un singur mandat de şase ani, prin votul Adunării Parlamentare. De la 1 aprilie 2018, Comisar pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei este Dunja Mijatovic (Bosnia şi Herţegovina).

Din 2019, funcţionează, la iniţiativa Comisiei Europene, Grupul de lucru al Comisiei pentru combaterea antisemitismului. La 5 noiembrie 2020, Katharina von Schnurbein, coordonator al Uniunii Europene pentru combaterea antisemitismului (din decembrie 2015) s-a alăturat iniţiativei Lordului John Mann, consilier independent pentru antisemitism al guvernului Marii Britanii, prin semnarea scrisorii care cere cluburilor de fotbal să adopte definiţia antisemitismului avansată de Alianţa pentru Comemorarea Holocaustului. Scrisoarea, trimisă FIFA şi UEFA şi majorităţii cluburilor europene, a fost semnată de coordonatorii pentru combaterea antisemitismului din mai multe ţări europene, reprezentantul OSCE, raportorul special al ONU şi reprezentanţi internaţionali, conform https://ec.europa.eu.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI