22 septembrie 2025 | Echinocțiul de toamnă: Ce se întâmplă după fenomenul astronomic și din ce moment zilele devin mai scurte decât nopțile. Obiceiuri şi tradiţii

22 septembrie 2025 | Echinocțiul de toamnă: Ce se întâmplă după fenomenul astronomic și din ce moment zilele devin mai scurte decât nopțile. Obiceiuri şi tradiţii

Luni, 22 septembrie 2025, va avea loc echinocțiul de toamnă 2025, un fenomen astronomic așteptat de mulți, când ziua și noaptea se află aproape în echilibru. Zilele vor deveni mai scurte, iar nopțile mai lungi.

Echinocțiul de toamnă va avea loc pe 22 septembrie 2025, la ora locală 21:19. După ce va fi o „balansare” între noapte și zi, se va constata că se va însera mai rapid decât până acum. Zilele vor deveni mai scurte, iar nopțile mai lungi, acest ritm având loc până la solstițiul de iarnă din 21 decembrie 2025.

Originile cuvântului „echinocțiu”

Cuvântul provine din francezul „équinoxe” și derivă din latinescul „aequinoctium”. Cuvântul din latină este format din alte două structuri – „aequus”, care înseamnă „egal”, dar și „nox” / „noctis”, care înseamnă „noapte”.

Acest fenomen astronomic are loc de două ori pe an – primăvara și toamna. Primul echinocțiu are loc între 19 și 21 martie. Al doilea echinocțiu are loc între jurul datei de 22 – 23 septembrie.

„Punctul echinocțiului de toamnă se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la aceasta dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică”, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.

După ce are loc acest fenomen, ar putea să se marcheze o răcire treptată a vremii.

De altfel, există și câteva obiceiuri legate de echinocțiul de toamnă. În anumite regiuni din România, se încheie sezonul agricol, iar recoltele sunt strânse. Alți gospodari pregătesc merindele pentru iarnă, dar și lemnele de foc.

În noaptea de 25 spre 26 octombrie 2025 vom trece la ora de iarnă.

Zilele încep să devină mai scurte

După echinocțiul de toamnă 2025, nopțile devin treptat mai lungi decât zilele în emisfera nordică. Soarele răsare din ce în ce mai târziu și apune mai devreme, aducând cu el temperaturi mai scăzute și pregătirea naturii pentru sezonul rece.

Acest fenomen este asociat și cu schimbări în ritmul biologic al oamenilor: mai multă nevoie de odihnă, o adaptare la lumină redusă și o predispoziție către introspecție și echilibru interior.

În agricultură, echinocțiul de toamnă a fost dintotdeauna un reper important, marcând sfârșitul sezonului de recoltă și începutul pregătirilor pentru iarnă.

Echinocțiul de toamnă. Tradiţii şi obiceiuri

Echinocțiul a fost sărbătorit încă din cele mai vechi timpuri, fiind un moment de echilibru, recunoștință și tranziție. Diferite culturi din lume au păstrat tradiții și ritualuri legate de acest moment.

În tradiția populară românească, echinocțiul era legat de sfârșitul muncilor câmpului și de adunarea roadelor. Era momentul în care oamenii mulțumeau pentru recolte și se pregăteau pentru iarna ce urma să vină.

În mitologia greacă, echinocțiul de toamnă simboliza coborârea zeiței Persefona în lumea subpământeană, marcând sfârșitul verii și începutul sezonului rece.

În cultura celtică și nordică, echinocțiul era asociat cu festivalul Mabon, o sărbătoare a recoltelor și a echilibrului. Era momentul în care oamenii celebrau natura, își împărțeau proviziile și mulțumeau zeilor pentru abundență.

În Japonia, echinocțiul de toamnă este o sărbătoare națională, denumită Higan, în care familiile vizitează mormintele strămoșilor și aduc ofrande, marcând respectul pentru trecut și continuitatea vieții.

Astăzi, echinocțiul de toamnă este adesea văzut ca o ocazie pentru reflecție personală, stabilirea unor noi obiective și găsirea echilibrului între muncă și viața personală.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI