Victorie uriaşă pentru toţi românii cu credite. Legea dării în plată este constituţională, exceptând un articol

Victorie uriaşă pentru toţi românii cu credite. Legea dării în plată este constituţională, exceptând un articol

Curtea Constituţională a decis, joi, că modificările aduse Legii nr. 77/2016 privind darea în plată sunt constituţionale, cu excepţia unui articol.

CCR a admis joi, cu unanimitate de voturi, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, o excepţie de neconstituţionalitate şi a constatat că sunt neconstituţionale dispoziţiile art. 8 alin.(5) tezele a doua şi a treia din Legea nr.77/2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

Iniţiatorul legii, Daniel Zamfir, a transmis pe pagina sa de Facebook: „ Victorie uriaşă pentru toţi românii cu credite!! Astăzi Curtea Constituţională a validat noua Lege a dării în plată! A fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate cu privire la modificările aduse, cu excepţia actualizării art. 8.alin(5).

Pe înţelesul tuturor, executaţii siliţi vor avea în continuare acces la lege dacă îndeplinesc pragurile de impreviziune stabilite de lege. Aşadar, dacă rata la bancă a crescut cu mai mult de 50% faţă de momentul semnării contractului sau cursul de schimb a crescut cu mai mult de 52,6% faţă de data încheierii contractului, debitorul poate solicita reechilibrarea contractului, iar banca e obligată să accepte”, scrie Zamfir.

În aceste condiţii, a mai adăugat parlamentarul, toţi cei cu credite în CHF intră sub incidenţa legii. „Îi îndemn pe toţi cei care au contracte de credit, a căror rată a crescut cu mai mult de 50% să notifice banca să le reechilibreze contractele!”, mai precizează Daniel Zamfir.

Potrivit unui comunicat al CCR, în argumentarea soluţiei de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin.(5) tezele a doua şi a treia din Legea nr.77/2016, cu modificările şi completările aduse prin Legea nr.52/2020, Curtea a reţinut că prezumarea absolută a impreviziunii în ipoteza în care debitorul a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit pentru datoria iniţială şi pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat, conservă elementele de neconstituţionalitate reţinute în Decizia nr.731/2019.

În aceste condiţii, Curtea a constatat că art.8 alin.(5) tezele a doua şi a treia din Legea nr.77/2016 nu respectă deciziile anterioare ale Curţii Constituţionale (Decizia nr.623/2016 şi Decizia nr.731/2019), astfel că încalcă art.147 alin.(4) din Constituţie. Totodată, s-a reţinut şi încălcarea art.1 alin.(5) şi art.44 din Constituţie, prin raportare la cele stabilite în Decizia nr.731/2019.

Pe de altă parte, CCR a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.4 alin.(1) ind.1-ind.3, (3) şi (4), art.5 alin.(3) şi (3) ind.1, art.7 alin.(4) şi (5) ind.1 din Legea nr.77/2016, precum şi Legea nr.52/2020, în ansamblul său, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Pe 18 aprilie, Asociaţia Credere pentru Informarea, Consilierea şi Educarea Consumatorilor anunţa că a trimis un memoriu la CCR, în sprijinul constituţionalităţii modificărilor aduse acestei legi, care permit reechilibrarea contractelor de credit prin intermediul instanţelor de judecată.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI