Ungaria taxează companiile cu profituri mari: Încasările merg către armată şi plata energiei

Ungaria va obliga băncile, companiile de telecomunicaţii, de asigurări, companiile aeriene, cele din sectorul energiei şi marile lanţuri de supermarketuri să plătească la bugetul de stat o mare parte din profiturile lor ”în exces”, a anunţat miercuri premierul Viktor Orban, potrivit agenţiilor Reuters şi MTI.

Viktor Orban a precizat că aceste taxe speciale se vor aplica anul acesta şi anul viitor. Băncile şi companiile care obţin profituri suplimentare în actuala situaţie dificilă în contextul războiului din Ucraina şi al creşterii preţurilor vor trebui să contribuie la finanţarea consolidării armatei ungare şi a plafonării preţurilor la energie pentru populaţie, a indicat el într-un mesaj video pe Facebook.

Şeful guvernului de la Budapesta a subliniat angajamentul acestuia de a proteja familiile, pensionarii, locurile de muncă şi reducerile de preţuri la utilităţi chiar şi în situaţia de război prelungit în Ucraina vecină.

Războiul prelungit şi politica de sancţiuni a UE, care nu arată nicio îmbunătăţire, vor provoca împreună creşteri de preţuri drastice, a explicat Orban, subliniind în continuare că armata ungară trebuie consolidată fără întârziere.

Prin urmare, le cerem şi ne aşteptăm de la cei care fac profituri în exces în această situaţie de război să ajute oamenii şi să contribuie la cheltuielile de apărare ale ţării, a concluzionat Viktor Orban, care marţi a declarat starea de urgenţă din cauza conflictului armat din Ucraina. Detaliile deciziei sale anunţate acum vor fi publicate joi, notează Agerpres.

În Ungaria a fost decretată Stare de Urgență, imediat după ce miniștrii noului cabinet al lui Viktor Orbán au depus jurământul.

„Războiul a fost o amenințare constantă pentru țară, iar sancțiunile de la Bruxelles au dus la o imensă tulburare economică și creșteri drastice ale prețurilor”, a comentat Viktor Orbán, subliniind că lumea se află în pragul unei crize economice.

Actuala Stare de Urgență va permite guvernului maghiar „să răspundă imediat și să protejeze țara și cetățenii prin toate mijloacele posibile”, a spus premierul, potrivit Bloomberg.

Președintele Ungariei, Novak Katalin, a declarat că:

„Astăzi am semnat amendamentul la Legea fundamentală votat de Parlament, care permite luarea rapidă a deciziilor guvernamentale în vremurile războiului care se desfășoară în vecinătate…”

A murit Sylvia Hoișie, inventatoarea Polidinului: La vârsta de 13 ani a fost deportată în Transnistria

Medicul cercetător Sylvia Hoișie, inventatoarea Polidinului, a încetat din viață, anunță Institutul Cantacuzino.

„Născută la 24 iunie 1927, la Câmpulung-Moldovenesc, medicul cercetător Sylvia Hoișie rămâne în memoria noastră și în istoria medicinei românești, drept inventatoarea Polidinului. Cunoscută, drept «mama» acestui produs unic, marca Institutul Cantacuzino, doamna Sylvia Hoișie și-a dedicat, mai bine de jumătate din viață, activității de cercetare aplicată în domeniul sănătății publice din România”, precizează Institutul Cantacuzino.

Ca absolventă a Facultății de Medicină din Iași, specialitatea Igienă, după susținerea examenelor finale, a fost repartizată de către Ministerul Sănătății, la Institutul Cantacuzino din Iași, înființat în anul 1953, ca o secţie a celui de la Bucureşti. Aici l-a avut ca îndrumător pe bacteriologul Petre Condrea, profesor la Facultatea de Medicină din Iaşi şi fost elev al profesorului Ion Cantacuzino, fondatorul Institutului de seruri și vaccinuri ce-i poartă numele. Inspirați din alte țări, precum, Franţa, Germania, Elveţia şi Polonia, unde se foloseau preparate imunostimulatoare pentru creşterea imunităţii, pentru ca organismul să poată lupta împotriva infecţiilor bacteriene, s-au început cercetările și la noi, atât la Iași, cât și la București, pentru fabricarea unui produs asemănător la care s-au folosit doar ingrediente româneşti.

„Fire deschisă, flexibilă, tenace și optimistă, încrezătoare în reușită atunci când faci echipă cu oameni care au același crez și iubesc aceleași valori, s-a reușit, după 6 ani de muncă, obținerea produsului propus, respectiv Polidinul. Munca de producţie a fost grea la început, pentru că nu exista aparatură şi se realiza fiolarea produsului doar manual. Apoi, în anii ’70 s-au folosit maşini de fiolat şi aparatură, astfel că, dacă la început se producea mai puţin, în anii 1998-2000, se produceau cam 15 milioane de fiole pe an. Fiecare lot era controlat pe animale”, potrivit sursei citate.

Alte preparate obţinute la Iaşi, de către echipa Sylviei Hoișie au fost: Bronhodin, Aerodin, IBC 10, Orostim, Zoodin (pentru animale).

„Sylvia Hoișie a dat dovadă de același spirit entuziast și după ieșirea la pensie, în anul 2003 muncind voluntar cu același drag și dovedind capacitate de adaptare la nou, fiind în pas cu vremurile continuând să îndrume și să împărtășească din bogata sa expriență profesională și din înțelepciunea omului dedicat. Mereu distinsă în gesturi și în cuvinte, plăsmuind mesaje frumoase venite din suflet, ne-a etalat maniera etică în care s-a format, a muncit și trăit, valori transmise prin generații de Profesorul Ion Cantacuzino. Prin realizările sale, doamna doctor Sylvia Hoișie face parte din galeria personalităților care au marcat istoria Institutului „Cantacuzino”. Noi, cercetătorii de astăzi din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, avem în desfășurare un proiect de cercetare-dezvoltare a unui produs imunomodulator de tip Polidin, urmărindu-se punerea acestuia pe piață cât mai curând, astfel ca, munca depusă de echipa medicului Sylvia Hoișie să dăinuie, ca un arc peste timp ce îmbrățișează generații întregi sub jurământul lui Hypocrate și dragostea de neam. Drum lin în Lumea Drepților!”, se încheie mesajul transmis de Institutul Cantacuzino.

La vârsta de 13 ani, Sylvia Hoișie, de origine evreică, a fost deportată în Transnistria.

75% dintre elevii din România sunt analfabeți digital: Doar un sfert dintre elevii de clasele I-XII prezintă un nivel satisfăcător

Elevii din România se situează la un nivel mediu minim funcțional al competențelor digitale, în condițiile în care doar un sfert dintre elevii de clasele I-XII prezintă un nivel satisfăcător din acest punct de vedere, conform unui raport.

Brio, platformă ed-tech de măsurare a performanței educaționale avizată de Ministerul Educației, alături de UiPath Foundation, cu sprijinul oferit de Banca Comercială Română (BCR) ca partener de implementare al proiectului au anunțat rezultatele primului raport privind nivelul de literație digitală a elevilor de clasele I-XII din România. Raportul analizează datele obținute după primele 7 luni de funcționare a testului de literație digitală în România.

În interpretarea rezultatelor, indicele de literație generat de test (un scor care poate varia între 0-100) este clasificat în una dintre cele trei categorii de competență: nivelul ”Nefuncțional” reprezintă scorurile cuprinse între 0-50, nivelul ”Minim funcțional” reprezintă scorurile între 50-75, nivelul ”Funcțional” reprezintă scorurile între 75-100.

Scorul mediu al literației digitale obținut pentru întregul eșantion este de 65,93 puncte – un rezultat care reflectă un nivel mediu minim funcțional al competențelor digitale. Acest lucru înseamnă că, în medie, elevii claselor I-XII cu vârsta cuprinsă între 6 și 18 ani din România utilizează tehnologia suficient de bine încât să o facă pe cont propriu, fără să fie ghidați, în cazul unor sarcini bine definite (adică atunci când știu exact care trebuie să fie rezultatul, cum ar fi trimiterea unui e-mail sau aflarea unei informații specifice). Media scorului este calculată în raport cu rezultatele fetelor (64,57 puncte) și ale băieților (67,29). Diferența de 2,72 puncte marchează avansul pe care îl au în medie băieții în ceea ce privește competențele de literație digitală, de aproximativ 4-5%.

Doar un sfert dintre elevii claselor I-XII se încadrează la nivelul funcțional al literației digitale, ceea ce înseamnă că ei pot să lucreze competent cu informație și conținut digital, pot să comunice formal și informal în mediul online și să se adapteze la audiență, înțeleg multiplele oportunități pe care internetul le oferă, pot crea și edita forme diferite de conținut la un nivel avansat, cunosc și reguli specifice și inovatoare legate de protecția aparatelor și a informațiilor personale. 18% dintre elevi se încadrează la nivelul nefuncțional al literației digitale. Aceștia pot utiliza tehnologia doar ghidați de alte persoane pentru a putea îndeplini, la nivel rudimentar, sarcini simple și clar explicate, fiindu-le dificil să folosească internetul și alte mijloace digitale ca să participe în societate.

Un procent de 57% din eșantionul studiat se încadrează la nivelul minim funcțional al literației digitale, ceea ce înseamnă că reușesc să utilizeze tehnologia suficient de bine încât să o facă pe cont propriu, fără să fie ghidați, în cazul unor sarcini bine definite (adică atunci când știu exact care trebuie să fie rezultatul, cum ar fi trimiterea unui e-mail sau aflarea unei informații specifice).

„România avea nevoie de un instrument performant și relevant pentru a identifica nivelul competențelor digitale la nivelul tuturor categoriilor de vârstă și pentru a stabili intervențiile necesare. Datele existente până acum la nivelul Eurostat, nu cuprindeau și categoria de vârstă între 6-16 ani, care este în mod special importantă pentru politicile de digitalizare a educației. Speranța societății cu privire la contribuția acestor grupe de vârstă la dezvoltarea economiei României este semnificativă în sensul în care ele fac parte dintr-un sistem educațional activ care poate antrena direct un comportament de utilizare și dezvoltare a competențelor digitale. Acestea sunt strâns conectate cu performanța școlară a elevilor, atât prin prisma accesului la informația corectă și completă, cât și prin prisma utilizării acesteia în diverse contexte și prin diferite modalități de livrare sau transmitere. Procentul elevilor din intervalul de vârstă 6-18 ani încadrați la un nivel înalt funcțional al literației digitale este doar de 25%, acesta fiind, la acest moment, rezervorul de talente pe care îl vor avea angajatorii din România în vederea generării performanței și productivității digitale”, spune Prof. Univ. Dr. Dragoș Iliescu, Chief Scientist & Fondator Brio.

În ceea ce privește rezultatele procentuale obținute în funcție de sex, scorul mediu de 64,57 puncte obținut de grupa de sex feminin se distribuie procentual, astfel: 12% în nivelul nefuncțional al literației digitale, 64% minim funcțional și 24% funcțional. Scorul mediu de 67,29 puncte obținut de categoria de sex masculin se distribuie procentual 13% în nivelul nefuncțional, 56% minim funcțional și 32% funcțional.

Rezultate procentuale obținute pentru regiunile de dezvoltare arată că nivelul nefuncțional variază destul de mult între cele opt regiuni, diferențele cele mai mari fiind de 11% (între Regiunea Centru și Regiunea Sud-Muntenia vs. Regiunea București-Ilfov). Totuși, per ansamblu, regiunile sunt remarcabil de similare.

Nivelul primar (clasele I-IV) înregistrează cei mai mulți elevi nefuncționali, nivelul gimnazial (clasele V-VIII) având cei mai mulți elevi minim funcționali, în timp ce nivelul liceal (clasele IX-XII) reflectă cei mai mulți elevi funcționali din punctul de vedere al competențelor digitale. Competențele digitale cresc în mod semnificativ odată cu vârstă, cu diferențe semnificative între scorurile învățământului primar, gimnazial și liceal. Creșterea este remarcabilă: de la un scor total de 49,97 pentru 6 ani la un scor total de 73,59 pentru 18 ani. Procentul de copii din categoria ”sever nefuncțional” scade: de la 41% din populația școlară la 6 ani la doar 4% la 18 ani. Procentul de copii în categoria funcțional” crește: de la 20% din populația școlară la 6 ani la 51% la 18 ani.

Eșantionul care a stat la baza rezultatelor obținute în urma aplicărilor testului este reprezentat de elevi cu vârsta cuprinsă între 6-18 ani din clasele I-XII, înscriși în sistemul public de învățământ, activi din punct de vedere educațional și cuprinde o bază de date totală compusă din 3.000 de aplicări valide ale testului. Reprezentarea medie este de 34% pentru clasele I-IV, 34% pentru clasele V-VIII și 32% pentru clasele IX-XII. Colectarea datelor s-a realizat pe o perioadă de 7 luni, în intervalul octombrie 2021-aprilie 2022