Varza murată – sursă de probiotice şi singurul aliment vegetal care conţine vitamina B12

Paul Voicu - Primar 2020

Varza este regina incontestabilă printre legumele cu proprietăţi benefice organismului. A fost şi încă este folosită ca remediu universal, datorită calităţilor terapeutice antitumorale, antioxidante şi antiinflamatoare. Este un bun remineralizant şi tonifiant.

Orice legumă este de preferat a se consuma în stare crudă, însă varza este la fel de bună şi după conservare.  Istoric Construirea Marelui Zid Chinezesc (un “şarpe” din piatră desfăşurat pe mii de kilometri de-a curmezişul Asiei) a fost posibilă şi datorită verzei murate, un aliment de bază în hrana sclavilor. Medicii chinezi recomandau ca muncitorii să fie hrăniţi zilnic cu varză pusă la murat, împreună cu mărar, leuştean, seminţe de chimen şi fructe de ienupăr, dar şi cu puţin orez şi soia.

ELIT

În urmă cu o mie de ani, din China reţeta a fost preluată de popoarele din Rusia, care aveau experienţă în domeniu, punând la murat ierburi sălbatice. Mai simandicoşi, europenii au rămas câtva timp în expectativă, jenaţi mai ales de mirosul murăturii, dar au capitulat în cele din urmă, apreciind-o la justa valoare. Un căpitan al flotei britanice, pe numele său James Cook, a introdus varza murată în meniul marinarilor de cursă lungă, salvându-i astfel de avitaminoză.

Depozit de vitamine Varza murată conţine multe vitamine, microelemente şi săruri minerale, acid ascorbic, vitamina C (prelucrarea termică moderată favorizează creşterea cantităţii de vitamina C), acid folic (e conţinut mai ales în frunzele exterioare, de culoare verde), magneziu (restabileşte vitalitatea la persoanele suprasolicitate). Specialiştii în dietologie consideră că pentru unii bolnavi, varza murată este mai folositoare decât cea proaspătă, datorită faptului că bacilii acidolactici produşi în procesul de fermentare o îmbogăţesc cu vitaminele B1, B2, B3, B6 şi B9.

Mihail David - 2020

Varza murată este unicul produs alimentar vegetal care conţine vitamina B12, care înlătură oboseala şi anemia, ajută în lupta cu îmbătrânirea. Carenţa de vitamină B12 se înregistrează cel mai des la vegetarienii convinşi şi la persoanele vârstnice. Ea generează palpitaţii, slăbiciuni, pierdere de memorie şi scăderea auzului. În anul 1948, în varză s-a descoperit o substanţă antiulceroasă: vitamina U, care protejează mucoasa tractului gastro-intestinal de formarea ulcerului şi contribuie la tratarea ulceraţiilor. Sunt prezente şi alte vitamine şi microelemente, săruri minerale, glucide şi substanţe organice care stimulează producerea sucului gastric şi a secreţiei biliare.

Brancardierul intestinelor Unele afecţiuni ale ficatului, rinichilor şi aparatului locomotor se agravează din cauza intoxicării organismului cu toxine, eliminate de bacteriile de putrefacţie, şi cu produse reziduale de fermentaţie intestinală. Varza murată este un remediu bun pentru dezintoxicarea lor. Bacteriile folositoare care apar în varza murată în procesul de fermentaţie restabilesc activitatea vilozităţilor intestinale, dereglată de disbacterioză, varza fiind o sursă extraordinară de probiotice.

În aproximativ 150 de grame de varză murată se găsesc peste 10 miliarde de bacterii benefice, având un rol foarte important pentru menţinerea sănătăţii intestinelor şi îndepărtarea eficientă a toxinelor din organism. Varza murată favorizează şi procesul digestiv la persoanele cu scădere a funcţiilor motrice ale intestinelor. Cercetătorii spun că varza murată nu-şi pierde calităţile în timpul preparării culinare. Mai mult decât atât, preparată prin fierbere înăbuşită, poate fi consumată pentru vindecarea membranei mucoasei intestinale, la bolnavii care nu au voie să mănânce celuloză. Varza murată îmbunătăţeşte digestia, scoate din organism reziduurile şi activează enzimele care neutralizează substanţele cancerigene.

Tratamente externe:

Răni, arsuri, lovituri şi inflamaţii. Locurile afectate se pansează cu terci din varză murată (obţinut prin zdrobire), pus între 2 straturi de tifon, care se schimbă de 2-3 ori pe zi. Dacă apare o senzaţie de arsură insuportabilă, varza se amestecă cu puţină apă fiartă şi răcită.

Acnee. Zilnic se aplică pe zonele afectate frunze de varză murată. Compresa se ţine 25 de minute, apoi se spală pielea cu apă rece. Cura durează 1,5-2 luni.

Dureri de cap. Pot fi diminuate cu varză murată învelită în tifon. Se aplică în zonele de după pavilionul urechilor şi pe tâmple, apoi capul se leagă cu un prosop. Dacă durerile sunt dese şi insuportabile, se beau şi câte 100 ml de moare, de trei ori pe zi.

Tratamente interne:

Astm bronşic. Se recomandă consumarea zilnică a salatelor din varză murată, ceapă şi usturoi.

Paradontoză. De 6-8 ori pe zi se mestecă bine câte 3-4 linguri de varză murată tăiată mărunt, iar între procedurile de mestecat se clăteşte gura cu moare încălzită.

Pirozis (arsuri la stomac). Înainte de fiecare masă se mănâncă câte 2-3 linguri de varză murată tăiată mărunt. MOAREA DE VARZĂ

Litiază biliară, gastrită cu aciditate scăzută, giardioză. Timp de 2-3 săptămâni se beau câte 150 ml de moare, de 3 ori pe zi, cu 30 minute înainte de masă. Apoi, dacă pietrele sunt mici (mai mici decât un grăunte de porumb), după consultarea cu medicul specialist, puteţi să folosiţi metoda bunicilor. Se amestecă un litru de moare cu 400 g de ulei nerafinat şi suc de la 4 lămâi. Cu 24 de ore înainte de procedură nu se mănâncă nimic. Începând de dimineaţă, se beau câte 100 ml de preparat, la fiecare 25 de minute. Metoda poate provoca dureri, de aceea trebuie folosită o compresă caldă în zona ficatului, pe toată durata curăţării, sau o pastilă de No-Spa. Timp de 4-5 ore, organismul răspunde cu diaree, în timpul acesta, colecistul se curăţă de pietre. După procedură, timp de 2 săptămâni, se bea ceai din muşeţel şi fenicul. Două linguri cu seminţe de fenicul râşnite se fierb 10 minute într-un litru de apă, se adaugă 2 linguri cu flori de muşeţel, se acoperă cu capac şi se trag de pe foc. După 25 de minute se strecoară, iar peste plante se mai toarnă un litru de apă şi se aduce până la punctul de fierbere. După răcire, se strecoară şi se amestecă tot lichidul obţinut. Se bea în timpul zilei în loc de apă.

Hemoroizi. Se beau câte 100 ml de moare încălzită, de 3 ori pe zi, înainte de masă. Atunci când hemoroizii se asociază cu hemoragie, se bea câte un pahar de 2-3 ori pe zi şi se mănâncă zilnic salată de varză proaspătă sau murată. lAvitaminoză şi astenie. Se amestecă câte un pahar de moare şi suc de roşii, se adaugă 150 ml de apă plată, o lingură de miere de albine şi o lingură de suc de lămâie. Se bea câte un pahar de 1-2 ori pe zi, între mese, până la îmbunătăţirea situaţiei.

Răguşeală, dureri uscate în piept. Se amestecă părţi egale de moare şi apă plată. Se bea lichidul cald, de 2-3 ori pe zi.

Diabet. De 3-4 ori pe zi, cu 30 minute înainte de masă, se bea câte 1/3 pahar de moare, diluată cu apă, în proporţie de 1:1, timp de 21 de zile. După 7 zile de pauză, cura se repetă, până la îmbunătăţirea situaţiei.

Constipaţie. 1. Se dizolvă 2 linguriţe de sare grunjoasă în 250 ml de moare şi se bea dimineaţa pe nemâncate. După necesitate, se repetă procedeul şi a doua zi, tot dimineaţa. 2. Un pahar de moare (250 ml) se amestecă cu o linguriţă de drojdie sau 4 g de cruşin şi se bea încălzit, dimineaţa, pe nemâncate.

Diaree. Se recomandă consumarea amestecului din părţi egale de suc de roşii proaspăt stors şi moare de varză.

Afecţiuni hepatice. Se bea amestecul din reţeta precedentă, câte 100 ml, de trei ori pe zi, între mese, timp de 6-8 luni.

Gastrită. Se bea zilnic moare încălzită, înainte de mesele principale. Prima dată se beau 100 ml, apoi doza creşte treptat, până la 2 pahare pe zi.

Mahmureală. Se rade pe o răzătoare cu orificii foarte mici sau se toacă cu un robot de bucătărie 3-4 cepe mari. Un pahar cu terci de ceapă se amestecă cu 3 pahare de moare, o lingură cu pastă de roşii, piper negru, sare şi zahăr după gust. Prima dată se bea jumătate de pahar, apoi în timpul zilei se bea restul. Dacă vă pare foarte concentrat, se diluează cu puţină apă. Reţete străvechi de conservare a verzei Ca să obţinem varză acră, nu doar gustoasă, dar şi cu multe efecte terapeutice, e bine să amintim câteva reguli folosite din moşi-strămoşi. Puneţi varza la murat în zile cu lună plină.

Nu vă apropiaţi de varză dacă nu sunteţi bine dispuşi sau nu vă simţiţi bine, sunteţi bolnavi.

1. De regulă, la 10 kg de varză se pun 1 kg de morcovi şi 250-350 g de sare. Morcovul îmbogăţeşte compoziţia cu vitamine şi serveşte drept izvor de glucoză suplimentară care participă la procesul de fermentare. Sarea favorizează extracţia de suc şi formarea de moare, reglează viteza de fermentaţie, este şi un conservant natural. Cantitatea prea mare de sare împiedică activitatea microorganismelor, şi varza devine prea sărată, dar insuficient murată. În nici un caz nu se folosesc vase din aluminiu sau din tablă zincată!

Materialul lor în contact cu mediul acid produce combinaţii chimice toxice.

2. Dacă varza se pune la murat întreagă sau tăiată în jumătăţi, se păstrează de 1,5-2 ori mai multe vitamine. La fiecare 10 kg de varză aveţi nevoie de 200-300 g de sare. Cu primele foi în care sunt învelite căpăţânile se acoperă fundul vasului. Se pun în straturi căpăţâni întregi sau tăiate în jumătăţi, varza tocată amestecată cu o parte de sare şi morcov ras pe răzătoarea cu orificii mari. Se adaugă după preferinţă mere, gutui, cătină, felii de sfeclă de zahăr sau sfeclă roşie, bobiţe de răchiţele, călin, scoruş, seminţe de mărar sau chimen. Sarea rămasă se dizolvă în cantitatea de apă necesară pentru umplerea vasului. Varza se acoperă cu un strat de frunze şi o bucată de ţesătură de bumbac împăturită, deasupra se aşează un platou de ceramică de mărime potrivită, cu o greutate deasupra, şi se ţine într-un loc cu temperatura de 18-22 grade. Zilnic se înlătură spuma, se introduce în câteva locuri un beţişor curat pentru eliminarea gazelor. Platoul trebuie să fie permanent acoperit cu moare. Când moarea se limpezeşte şi procesul de fermentare se termină, varza se mută la rece.

3. Moarea de varză se conservă şi pentru perioada când varza se termină. Se lasă la rece într-un borcan acoperit cu un prosopel de bumbac, timp de 3-4 ore, ca să se limpezească, apoi se strecoară prin filtrul de cafea sau prin 4 straturi de tifon. Se aduce până la 80 grade C, pe un foc mare, într-un vas emailat (nu se fierbe!), şi imediat se toarnă în sticle sau borcane sterilizate cu filet. Se păstrează în frigider.

4. În cazuri de gastrită, pancreatită, ulcer, afecţiuni renale şi hepatice se foloseşte varză murată fără sare. Într-o găleată emailată se pune un strat de varză tocată amestecată cu morcov ras, apoi un strat de ceapă şi usturoi tăiate mărunt, iar un strat de varză şi aşa până se umple vasul la 4/5. Peste varză se toarnă apă caldă şi se pune o farfurie şi o greutate pentru presare. Găleata se ţine la căldură, zilnic se introduce un beţişor până la fund, pentru eliminarea gazelor, şi se înlătură spuma. După terminarea procesului de fermentare, varza se păstrează la temperatura de 2-8 grade.

Alin CRIȘAN

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Acceptă Mai mult...