Urgenţe

    Se ştie că guvernul condus de premierul Mihai Răzvan Ungureanu a venit la conducerea ţării din cauza scăderii drastice a încrederii populaţiei în fostul Executiv condus de către Emil Boc, ca urmare a reformelor dureroase (dar majoritatea necesare, mai puţin tăierea salariilor bugetarilor) pe care le-a întreprins timp de peste trei ani de zile. Aşadar, pe fondul nemulţumirilor crescânde ale românilor, al protestelor iniţiate în stradă săptămâni la rând în numeroase oraşe din ţară, coaliţia aflată la putere (PDL+UNPR+UDMR+Minorităţi) a realizat în cele din urmă că românilor le-a ajuns „cuţitul la os” de atâta austeritate şi că este nevoie de o schimbare la vârf în conducerea şi administrarea ţării, care să încerce să mai îmbunătăţească un pic măcar viaţa grea a românilor. Acum, după formarea, aprobarea sa în Parlament şi preluarea conducerii ţării, noul guvern Ungureanu încearcă, aşa cum de fapt este şi firesc, să-şi construiască un nou look, cu ceva mai multă faţă umană. Asta desigur şi în ideea că suntem într-un an electoral, alegerile locale bat deja la uşă, cele parlamentare nu sunt şi ele aşa departe, iar formaţiunile aflate în coaliţia de guvernare desigur doresc acum cu orice preţ să mai dreagă puţin „busuiocul” în privinţa opţiunilor electoratului. De voie, de nevoie noul guvern a trebuit să dea un prim „examen” în bătălia cu troienele de zăpadă ce au acoperit circa o jumătate din ţară şi au provocat multă, multă suferinţă pentru zeci de mii de români. Norocul în acest sens l-a constituit în mare parte faptul că românii au redescoperit solidaritatea umană şi au sărit foarte mulţi în ajutorarea celor năpăstuiţi din zonele sinistrate, astfel că viaţa acestora începe încet, încet să revină pe un făgaş aproape de normalitate.
După acest prim examen, premierul Răzvan Ungureanu încearcă acum „atacarea” şi rezolvarea unor alte probleme urgente ale actualei guvernări. O primă urgenţă pe care şeful Executivului vrea să o impulsioneze o reprezintă creşterea veniturilor la bugetul statului. În acest sens domnia sa, în recenta şedinţă de guvern, le-a cerut miniştrilor şi şefilor de autorităţi implicaţi în combaterea evaziunii fiscale ca, în termen de două luni, să verse la buget venituri reprezentând cel puţin 1,5 la sută din PIB, echivalentul a circa 2 miliarde de euro, în special din acţiuni împotriva contrabandei cu alcool şi produse vegetale. Premierul le-a promis tuturor sprijinul său necondiţionat în realizarea acestui deziderat, arătând că ţara noastră stă încă foarte prost la acest capitol, veniturile bugetare anuale fiind undeva la 33 la sută din PIB, comparativ cu media din Uniunea Europeană, care este de 40 la sută. Totodată, domnia sa a lansat zilele trecute şefului misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, şi directorului pentru România al Directoratului General al Comisiei Europene, Istvan Székely, invitaţia de a participa, la Bucureşti, în intervalul 21-22 februarie, la o întâlnire de lucru pe teme economice de actualitate. În acest sens ar fi de dorit a fi discutate cu oficialii FMI cu prioritate şi câteva iniţiative sau proiecte noi guvernamentale în domenii precum agricultură, minerit, energie, turism etc. care să ducă cu adevărat la relansarea şi creşterea economică a ţării noastre.
Tot în ideea unei relansări economice şi a unei mai bune gestionări a fondurilor financiare, premierul Ungureanu a convocat, la sfârşitul săptămânii trecute, Comitetul interministerial pentru absorbţia fondurilor europene, pentru o analiză la zi a procesului de absorbţie a fondurilor UE. Noul premier a cerut simplificarea procedurilor de verificare a cererilor de rambursare, finalizarea procesului de standardizare a documentelor de achiziţie publică şi accelerarea procesului de consolidare a capacităţii administrative la nivelul autorităţilor de management. El a  avertizat că termenul de 45 de zile stabilit de Guvern pentru procesarea cererilor de rambursare trebuie să fie respectat cu stricteţe, iar fondurile publice şi cele europene să fie cheltuite corect, transparent şi eficient. Între timp, Comisia Europeană a decis să suspende plăţile pentru România pe proiectele POS DRU, deoarece s-au descoperit deficienţe serioase în selecţia şi aprobarea proiectelor. Iar dacă nu vor fi remediate repede lucrurile, ţara noastră poate pierde sute de milioane de euro. Aşadar, chiar nu mai este timp de pierdut.

Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI