Uniunea Europeană, încotro?

Actuala criză economică mondială, respectiv concurenţa acerbă de pe pieţele internaţionale obligă marile puteri economice ale lumii la tot felul de mutări – surpriză, respectiv la tot felul de reorientări. Aşa se face că marile puteri economice din cadrul UE, precum Germania şi Franţa, în faţa concurenţei tot mai acerbe cu SUA, China sau Japonia, au lansat în ultima vreme tot mai mult ideea realizării unei Uniuni Europene mult mai integrate din punct de vedere economic şi fiscal, care să aibă în viitorul apropiat chiar un guvern propriu pentru a lua decizii în acest sens. Astfel, cei doi lideri, respectiv cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au propus înfiinţarea unui consiliu de guvernanţă economică în zona euro, limitarea datoriilor statelor prin Constituţie, impunerea unei taxe pe tranzacţiile financiare la nivelul UE şi armonizarea sistemelor fiscale din cadrul acesteia.  În faţa acestor noi realităţi economice mondiale, cu ceva zile în urmă însuşi preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut necesitatea realizării Statelor Unite ale Europei (SUE) şi a avertizat că numai prin cedarea unei anumite părţi de suveranitate de către statele componente, Europa mai poate rămâne o putere economică şi militară. Altfel zis, preşedintele ar fi de acord, în linii mari cu politica unionistă din punct de vedere economic şi fiscal propusă de actualii lideri ai Germaniei şi Franţei. De altfel, sunt destul de mulţi analişti  care apreciază că transformarea zonei euro în SUE ar fi singura soluţie prin care uniunea monetară poate ieşi fără modificări de structură din criza datoriilor. Alţi analişti consideră însă că acest proiect este o utopie în contextul actual, când Europa se confruntă cu un evident deficit de leadership, de conducători  ai statelor componente care să fie în stare să convingă popoarele lor de necesitatea  iniţierii şi realizării unor reforme profunde atât din punct de vedere statal cât şi economic şi social.
Ce ar reprezenta SUE în viitor? Un organism cu o integrare economică rotundă, fără decalaje între economii, cu politici fiscale şi monetare integrate instituţional, adică ministru de finanţe şi trezorerie unice şi politici economice comune, nu doar coordonate, apreciază profesorul de economie Daniel Dăianu.  În faţa crizei, Europa are doar două variante reale, scrie The Wall Street Journal. Prima ar fi ca UE, sau cel puţin zona euro, să se transforme într-un singur stat naţional. Astfel, Franţa, Germania, Italia şi Spania vor deveni un fel de Texas, California sau New York – state mari într-o uniune federală largă. Un guvern unic european va lua deciziile importante, în timp ce autorităţile locale vor gestiona problemele mărunte. A doua variantă ar fi stabilirea unei uniuni mai puţin perfecte. Euro se va sparge astfel în mai multe monede naţionale, iar UE va deveni un organism mai slab şi mai puţin integrat format din state membre mai independente.
Ce se va întâmpla cu ţara noastră în cazul în care marile puteri din Uniune ar decide  să pecetluiască Statele Unite ale Europei, adică o unitate  europeană unită în cadrul căreia politicile economice şi fiscale să funcţioneze peste tot, în cadrul celor 27 de state actuale, după aceleaşi reguli impuse de către un guvern european? Părerile analiştilor sunt deocamdată împărţite. Spre exemplu, analistul economic Lucian Anghel crede că „făcând parte din liga câştigătoare, ţara noastră nu ar avea decât de câştigat. România a performat foarte bine după ce şi-a stabilit obiective sub coordonare străină sau din interior”. El dă exemplul aderării la UE, în care un obiectiv de interes naţional a fost mai uşor de implementat inclusiv prin ghidaj extern. De asemenea, economia Japoniei s-a dezvoltat puternic după cel de-al Doilea Război Mondial, sub tutela SUA. Alţii spun însă că nimic nu este prea sigur pe termen lung, astfel că o anumită cedare de suveranitate economică din partea ţării noastre ar avea consecinţe nefaste.
Tinu MATEŞ

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI