Uniunea Europeană, încotro?

Mircea Trifu - Primar Alba Iulia

Actuala criză economică mondială, respectiv concurenţa acerbă de pe pieţele internaţionale obligă marile puteri economice ale lumii la tot felul de mutări – surpriză, respectiv la tot felul de reorientări. Aşa se face că marile puteri economice din cadrul UE, precum Germania şi Franţa, în faţa concurenţei tot mai acerbe cu SUA, China sau Japonia, au lansat în ultima vreme tot mai mult ideea realizării unei Uniuni Europene mult mai integrate din punct de vedere economic şi fiscal, care să aibă în viitorul apropiat chiar un guvern propriu pentru a lua decizii în acest sens. Astfel, cei doi lideri, respectiv cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au propus înfiinţarea unui consiliu de guvernanţă economică în zona euro, limitarea datoriilor statelor prin Constituţie, impunerea unei taxe pe tranzacţiile financiare la nivelul UE şi armonizarea sistemelor fiscale din cadrul acesteia.  În faţa acestor noi realităţi economice mondiale, cu ceva zile în urmă însuşi preşedintele României, Traian Băsescu, a susţinut necesitatea realizării Statelor Unite ale Europei (SUE) şi a avertizat că numai prin cedarea unei anumite părţi de suveranitate de către statele componente, Europa mai poate rămâne o putere economică şi militară. Altfel zis, preşedintele ar fi de acord, în linii mari cu politica unionistă din punct de vedere economic şi fiscal propusă de actualii lideri ai Germaniei şi Franţei. De altfel, sunt destul de mulţi analişti  care apreciază că transformarea zonei euro în SUE ar fi singura soluţie prin care uniunea monetară poate ieşi fără modificări de structură din criza datoriilor. Alţi analişti consideră însă că acest proiect este o utopie în contextul actual, când Europa se confruntă cu un evident deficit de leadership, de conducători  ai statelor componente care să fie în stare să convingă popoarele lor de necesitatea  iniţierii şi realizării unor reforme profunde atât din punct de vedere statal cât şi economic şi social.
Ce ar reprezenta SUE în viitor? Un organism cu o integrare economică rotundă, fără decalaje între economii, cu politici fiscale şi monetare integrate instituţional, adică ministru de finanţe şi trezorerie unice şi politici economice comune, nu doar coordonate, apreciază profesorul de economie Daniel Dăianu.  În faţa crizei, Europa are doar două variante reale, scrie The Wall Street Journal. Prima ar fi ca UE, sau cel puţin zona euro, să se transforme într-un singur stat naţional. Astfel, Franţa, Germania, Italia şi Spania vor deveni un fel de Texas, California sau New York – state mari într-o uniune federală largă. Un guvern unic european va lua deciziile importante, în timp ce autorităţile locale vor gestiona problemele mărunte. A doua variantă ar fi stabilirea unei uniuni mai puţin perfecte. Euro se va sparge astfel în mai multe monede naţionale, iar UE va deveni un organism mai slab şi mai puţin integrat format din state membre mai independente.
Ce se va întâmpla cu ţara noastră în cazul în care marile puteri din Uniune ar decide  să pecetluiască Statele Unite ale Europei, adică o unitate  europeană unită în cadrul căreia politicile economice şi fiscale să funcţioneze peste tot, în cadrul celor 27 de state actuale, după aceleaşi reguli impuse de către un guvern european? Părerile analiştilor sunt deocamdată împărţite. Spre exemplu, analistul economic Lucian Anghel crede că „făcând parte din liga câştigătoare, ţara noastră nu ar avea decât de câştigat. România a performat foarte bine după ce şi-a stabilit obiective sub coordonare străină sau din interior”. El dă exemplul aderării la UE, în care un obiectiv de interes naţional a fost mai uşor de implementat inclusiv prin ghidaj extern. De asemenea, economia Japoniei s-a dezvoltat puternic după cel de-al Doilea Război Mondial, sub tutela SUA. Alţii spun însă că nimic nu este prea sigur pe termen lung, astfel că o anumită cedare de suveranitate economică din partea ţării noastre ar avea consecinţe nefaste.
Tinu MATEŞ

Pro România - Ține cu ALBA
ELIT
PMP - Alegeri Locale 2020
USR-Plus - Oameni ca tine schimbă Alba în bine

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Must de Jidvei

4 Comentarii

vigilante 30 august 2011 at 21:23

Poate s-ar impune niste norme de la un centru oricare ar fi el (Bruxelles, Paris, Berlin) ar pica multe capete locale din justitie, politica si s-ar pune frana hotiilor din Romania. Toate astea ar fi benefice in conditiile pastrarii indentitatilor nationale. Oricum se va ajunge la globalizare..mai vorbim peste 100 de ani.

HH 30 august 2011 at 22:26

IAR FACE TOVARASUL MATES PROPAGANDA PORTOCALIE, RASPANDIND PROSTII CARE II TREC PRIN CAP LUI BASESCU ( AUDE SI EL PE LA SUMMIT-URI NISTE DISCUTII SI VINE SA LE SPUNA LA FRAIERI CARE-L CRED INVENTIV )

Valer 31 august 2011 at 12:17

Pentru a avea o idee mai precisa asupra drumului pe care merge DEJA Uniunea Europeana, va invit sa rasfoiti rezumatul textelor prevazute de Tratatul de la Lisabona din 2007 care, la rândul lui, continua drumul început prin Tratatul de la Roma din 1957 si continuat cu Tratatul de la Maastricht din 1992. Aceste 3 tratate pun în forma juridica mitul fondator al UE pronuntat pentru prima data de Victor HUGO (la Congresul Pacifist de la Paris) în 1849 si preluat dupa al Doilea Razboi Mondial în proiect politic de Konrad ADENAUER, Jean MONNET si Robert SCHUMAN : un spatiu comun a celor ce ce se simt apartinând civilizatiei europene (bazata pe 3 stâlpi : credinta iudeo-crestina, filozofia greaca si dreptul roman) dotat cu instrumentele necesare (structuri administrative, economice etc etc) capabile sa-i prezerveze identitatea si prosperitatea într-un context de reorganizare la nivel mondial a zonelor de influenta în unitati tot mai mari (SUA, Rusia, China, Japonia, India, Brazilia).
Pe scurt, daca România se va identifica acestui mit fondator va face parte integranta din UE. Altfel, va fi ca si o curva care este în pat cu unul (cel mai puternic al momentului sau cel care o vrea pentru un moment) si cu inima la altul.
Cine sta pe margine ca sa vada cine e mai tare si, implicit, cui sa i se închine, NU va ramâne vesnic decât mâna a 2-a sau a 5-a roata de la caruta. Numai cine intra în lupta poate câstiga stima semenilor sai egali.
Europa este un proces în contructie în care si România poate juca un rol împortant.
Problema se pune altfel ! Va mai iubi Românul Europa (?) în ziua în care aceasta va înceta sa-l asiste ca pe un copil cu bani si acquis-ul cominitar (90% din legile adoptate în parlament sunt implementari ale legislatiei europene ) si îl va considera un tânar adult deci, implicit, va avea nevoie de OPINIA si ATITUDINEA lui !
Românul de baza, DA ! Dar oare ELITA ROMÂNA ?

Dorin 1 septembrie 2011 at 12:00

Foarte bun comentariu ! Felicitari dl Valer ; de acord si cu dl vigilante . Doar HH s-a trezit din nou cu fata la cearceaf , ca de obicei , zvarcolindu-se in mediocritate si patima bolnavicioasa .

Comentariile sunt oprite