O informare meteo de precipitații, ninsori și intensificări ale vântului, a fost emisă vineri de meteorologi și e valabilă până luni, la ora 18.00. Potrivit ANM, în intervalul menționat, temporar, va ploua în cea mai mare parte a țării, iar prin acumulare cantitățile de apă vor depăși local 20-30 l/mp și izolat 40-50 l/mp, cu precădere în zonele deluroase și montane din vest și sud-vest.

În intervalul menționat, temporar, va ploua în cea mai mare parte a țării, iar prin acumulare cantitățile de apă vor depăși local 20…30 l/mp și izolat 40…50 l/mp, cu precădere în zonele deluroase și montane din vest și sud-vest.

În jumătatea de nord a Moldovei se vor semnala precipitații mixte – în noaptea de vineri spre sâmbătă (18/19 noiembrie) și predominant sub formă de ninsoare – începând din noaptea de sâmbătă spre duminică (19/20 noiembrie), unde local se va depune strat de zăpadă. Pe alocuri va fi polei.

La început în nordul Carpaților Orientali, apoi pe alocuri și în zona montană înaltă din rest vor predomina ninsorile și se va depune strat nou de zăpadă.

Temporar, vântul va prezenta intensificări la munte, în special pe creste, unde rafalele vor depăși 80…90 km/h, mai ales în cursul nopții de vineri spre sâmbătă, dar local și în zonele joase de relief, cu viteze în general de 45…55 km/h.

Legea laptelui şi a produselor lactate care prevede, între altele, înfiinţarea, la nivelul Ministerului Agriculturii, a unui observator care va monitoriza această piaţă, a fost promulgată de către Preşedintele Klaus Iohannis.

„La nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se înfiinţează Observatorul laptelui şi al produselor lactate, în cadrul direcţiei de specialitate”, prevede legea.

„Observatorul laptelui şi al produselor lactate monitorizează piaţa laptelui de vacă, bivoliţă, oaie, capră şi piaţa produselor lactate şi are ca scop centralizarea datelor de pe piaţă, urmărirea şi analizarea tendinţelor actuale şi viitoare în România, a producţiei, a echilibrului dintre cerere şi ofertă, precum şi a costurilor de producţie”, se mai arată în actul legislativ.

Observatorul laptelui colectează, în vederea centralizării, următoarele date:

-efectivul matcă de vaci de lapte, bivoliţe, oaie, capră;
-cantitatea de lapte crud materie primă produsă; cantitatea de lapte crud materie primă livrată direct pe piaţă;
-cantitatea de lapte crud materie primă livrată către prim cumpărători;
-cantitatea de lapte crud materie primă livrată către procesatori;
-numărul operatorilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul procesării laptelui crud şi producţiei laptelui de consum şi a produselor lactate, precum şi capacitatea acestora de procesare a laptelui;
-achiziţiile intracomunitare şi importul exportul din ţări terţe, de cantităţi de lapte crud materie primă, produse semiprocesate şi produse finite, indiferent de tip.

Datele procesate constituie baza pentru gestionarea măsurilor de piaţă în acest sector. Observatorul întocmeşte lunar rapoarte punctuale şi/sau generale, avizate de Ministerul Agriculturii.

Furnizorii de date pentru mecanismul de piaţă sunt Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Agenţia Naţională pentru Zootehnie „Prof. dr. G. K. Constantinescu”, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Autoritatea Vamală Română.
Este interzisă inscripţionarea „Produs Românesc” dacă produsul nu este obţinut în România din materii prime de bază 100% din fermele din țară

Conform actului normativ, este interzisă inscripţionarea pe eticheta laptelui şi a produselor lactate a sintagmei „Produs românesc” dacă produsul nu este obţinut pe teritoriul naţional din materii prime de bază provenite în proporţie de 100% din fermele din România.

„Produsele pe bază de lapte cu adaos de alte grăsimi şi/sau proteine altele decât cele lactate se comercializează într-un spaţiu de prezentare şi vânzare bine delimitat, pe rafturi separate, faţă de laptele şi produsele lactate autentice, cu informarea explicită către cumpărător a conţinutului acestor produse”, mai stabileşte actul normativ.

Aceste prevederi se aplică şi în cazul meniurilor şi reţetelor mâncărurilor, produselor de patiserie, de pizzerie, de fastfood şi de cofetărie, a produselor culinare din alimentaţia publică la prepararea cărora s-au utilizat produse pe bază de lapte cu adaos de grăsimi şi/sau proteine altele decât cele lactate.

Sursa: antena3.ro

PENSII MILITARE 2022: Comisia Europeană consideră pensiile militare drept pensii speciale

Pensiile militare sunt catalogate drept pensii speciale, în viziunea Comisiei Europene.

Comisia Europeană a declarat, într-un răspuns pentru G4Media.ro, că plafonul de 9, 4% din PIB pentru pensii face parte din măsura reforma sistemului public de pensii și că un obiectiv al noii legislații convenit prin PNRR este ”menținerea stabilă pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate sistemele publice de pensii existente) la 9,4% din PIB, inclusiv un mecanism de frânare în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit”.

„Ne așteptăm ca România să continue să lucreze la implementarea acestei reforme, pe care o vom evalua în contextul viitoarelor cereri de plată ale României”, a explicat Comisia Europeană întrebată dacă Guvernul a solicitat în mod oficial înlocuirea plafonului de pensii de 9, 4% din PIB cu un alt mecanism de referință, așa cum a anunțat premierul Nicolae Ciucă după o vizită la Bruxelles.

Comisia a mai precizat, în răspunsul transmis G4Media.ro, că o etapă specifică (215), care trebuie parcursă la sfârșitul anului 2022, „se referă la revizuirea pensiilor speciale, care includ pensiile militare.”

Premierul Nicolae Ciucă a declarat pe 27 octombrie, după mai multe întâlniri la Bruxelles inclusiv cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, că a discutat ajustarea unor jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și înlocuirea limitei de 9,4% din Produsul Intern Brut pentru pensii.

„Am prezentat că există acea limită de 9,4% în PNRR pentru bugetul de pensii și am convenit că este posibilă înlocuirea acestui indicator cu un altul care să țină cont de studiul Băncii Mondiale și de un indicator de disciplină financiară”, a precizat el.

Ministrul Muncii Marius Budăi declara pe 24 octombrie că din cauză că „unii au scris în PNRR termene care din punct de vedere juridic nu există în România, şi anume pensii speciale”, s-a spus foarte clar că şi pensiile militare intră acolo şi asta este interpretarea Comisiei Europene.

„Din păcate, alţii au scris în PNRR termene care din punct de vedere juridic nu există în România, şi anume pensii speciale. (..) Din cauza acelei interpretări a unui termen inexistent juridic, s-a spus foarte clar că şi pensiile militare intră acolo, asta e interpretarea Comisiei Europene. Noi am spus că pensiile militare, repet, nu sunt pensii speciale, avem foarte mulţi din militarii rezervişti care s-au încadrat, din păcate, şi la acele măsuri de sprijin pe care le-am avut în decursul acestui an”, a arătat Budăi.

Ministerul Muncii lucrează la un scenariu de reformare a pensiilor speciale bazat pe recomandările Băncii Mondiale, pe care Economedia.ro le-a prezentat în exclusivitate încă din octombrie. Deocamdată nu există un acord politic în coaliția PSD-PNL-UDMR pentru o versiune finală a proiectului de reformă asumat prin PNRR, potrivit informațiilor G4Media.

Modificările față de actuala legislație se vor aplica cel șase mari categorii de pensionari speciali: magistrați, diplomați, funcționarii parlamentari, personal aeronautic civil, personalul auxiliar din instanțe și angajații Curții de Conturi.

– Vârsta de pensionare să ajungă treptat la 65 de ani. Vârsta de pensionare ar urma să crească cu câte 6 luni / an timp de zece ani, astfel încât să se ajungă la cei 65 de ani ceruți de Banca Mondială
– Vechimea în specialitate necesară pensionării să fie de minimum 30 de ani
– Pensia să fie calculată ca 65% din media veniturilor brute pe 5 ani consecutivi, la alegere din ultimii 10 ani de activitate
– La procentul de 65% din media salariilor se va ajunge treptat de la actualul 80%, în zece ani

Reamintim că pentru judecători și procurori, Banca Mondială a recomandat revizuirea dreptului de a se pensiona la orice vârstă cu 25 sau mai mulți ani de activitate profesională. Cerința de 25 de ani ar trebui să fie crescută treptat până la 30 de ani și ar trebui introdusă o cerință privind vârsta minimă de pensionare. Această vârstă ar trebui să fie crescută treptat până la 60 sau 65 de ani, mai arată instituția internațională.

În plus, pensia netă inițială nu poate depăși 100% din salariul net al persoanei în anul pensionării.

Aceste modificări nu se vor aplica pensiilor militare (poliție, militari, servicii secrete), dat fiind că Banca Mondială a recomandat ca acestea să nu fie modificate în condițiile războiului din Ucraina.

Reforma pensiilor speciale este un jalon asumat de România în cadrul Planului de Redresare și Reziliență (PNRR) și care trebuie adoptat până la finalul acestui an. Banca Mondială este consultantul însărcinat să propună reforme. Dacă România nu îndeplinește acest jalon, riscă să piardă următoarea tranșă din PNRR.

De remarcat că până acum coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR nu și-a asumat nici o decizie politică legată de reforma pensiilor speciale. Un proiect de lege apărut pe surse în presă și dezmințit de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției a dus la apariția unui val de pensionări printre magistrați.