Tradiții și superstiții în luna lui Brumar: Lupii se împerechează, forţele malefice se dezlănţuie, iar animalele au puteri miraculoase

PRO ROMÂNIA - Alegeri parlamentare 2020

Luna Noiembrie este numită în popor Brumar, deoarece este vremea brumei şi promoroacei, sau este numit Vinar adică luna vinurilor, căci în Noiembrie este vremea fermentării şi limpezirii vinului în butoaie.

În calendarele populare de pe vremuri erau multe sfaturi şi poveţe legate de lucrările gospodăreşti ale acestei luni, dar şi pentru practicile de medicină populară, descântece şi sfaturi oraculare, prin care se puteau face farmece.

USR - Alegeri parlamentare 2020
Cea de-a 11 lună a anului este încărcată de tradiţii şi obiceiuri.

Luna noiembrie, din punct de vedere religios are în centru sărbătoarea sfinţilor creştini Mihail şi Gavril şi se încheie cu sărbătoarea Sfântului Andrei, o divinitate precreştină, personificare a lupului, peste care creştinismul a suprapus pe Sfântul Apostol Andrei cel Întâi Chemat, ocrotitorul României.

PMP - Alegeri parlamentare 2020

În calendarul lucrărilor agricole, în această perioadă sunt însămânţate toate grânele de toamnă şi totul este gata pentru iernat. Noiembrie începe în aceeaşi zi a săptămânii ca şi martie în fiecare an şi ca februarie, cu excepţia anilor bisecţi. Primele zile ale lui noiembrie sunt respectate cu sfinţenie în calendarul popular. În prima săptămână, cunoscută de bătrâni ca ”Săptămâna Miriştei” se ară pământul şi se pregătesc însămânţările de primăvară.

A doua săptămână are în centru sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, cei cu puteri ocrotitoare asupra gospodarilor şi a turmelor de oi. Creştinii ortodocşi îi sărbătoresc la 8 noiembrie pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, cu aripi şi purtători de săbii, conducătorii cetelor de îngeri şi călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre Rai. În tradiţia populară se spune că această zi reprezintă hotarul dintre toamnă şi iarnă.

Filipii apără casele de foc

Cea de-a treia săptămână este denumintă tradiţional ”Săptămâna Filipilor de Toamnă”. Se spune că în această săptămână lupii încep să se împerecheze. Conform volumului Tradiţii şi obiceiuri româneşti, coordonat de editura Flacăra, legenda spune că Filipii au fost apostoli aruncaţi într-o groapă cu lupi, de unde au scăpat nevătămaţi, prin credinţă. Se zice şi că Filipii au fost şase fraţi rătăcitori, cu puterea de a-i poci pe cei care nu îi cinsteau. Ei apără casele de foc, de lupi, şerpi şi primejdii.

În luna noiembrie avem mai multe zile închinate lupilor şi care poartă numele de Filipii de Toamnă: Ziua lupului- 13 noiembrie, Grădineţii- 13-16 noiembrie, Filipul cel Şchiop- 21 noiembrie şi Sfântul Andrei- 30 noiembrie. Se spune, conform unei superstiţii, că, de Filipi, nu e bine să torci, tot pentru că vin lupii. De fapt, cele mai importante interdicţii din aceste zile au rolul de a ţine lupii departe de casă. Astfel, se lipeşte gura sobei pentru ca astfel să se lipească, ritualic, şi gura lupului. Femeile nu au voie nici să coasă, să ţeasă, să macine sau să dea cu împrumut.

Petreceri de Lăsatul Secului

La 14 Noiembrie este Lăsatul Secului de Crăciun, prilej cu care se petrece cu multă băutură şi mâncare şi nu se lucrează pentru a se proteja vitele de lupi şi şerpi. Despre ritualuri de purificare şi reînnoire a timpului, folcloristul Ion Ghinoiu consemnează în „Sărbători şi obiceiuri româneşti”:

„Lăsatul secului, sărbătoare nocturnă (13/14 noiembrie) care deschide Postul Crăciunului de şase săptămâni (15 noiembrie-24 decembrie), ocaziona petreceri familiale cu mâncare şi băutură din abundenţă. În aceste zile celebrau Filipii de Toamnă prin alungarea spiritelor rele prin zgomote şi împuşcături, ungerea cu usturoi a uşilor, porţilor şi ferestrelor, îmbunarea păsărilor, în special a vrăbiilor, cu resturile alimentare rămase de la ospăţul nocturn, ca să nu strice roadele recoltelor, întoarcerea vaselor din casă cu gura în jos ca să nu se ascundă în ele spiritele malefice, aflarea ursitei, preziceri despre rodul holdelor”.

Această zi este ţinută doar de către femei, nefiind permis să lucreze altceva, decât să gătească.

Se deschide cerul

A patra săptămână sau săptămâna Ovideniilor se referă la noaptea de Ovidenie (la noi noiembrie se prăznuieşte intrarea Maicii Domnului în biserică) când cerul se deschide şi animalele au puteri miraculoase. În noaptea Ovideniei se deschide cerul, iar strigoii umbla nestingheriţi pe afară. Tot această săptămână mai este cunoscută şi ca săptămâna lui Andrei, despre care se spune că îngheaţă apa şi coase răul.

Din străbuni, oamenii păstrează tradiţia şi ung ferestrele şi porţile cu usturoi. În noaptea de Sfântul Andrei se spune că spiritele morţilor bântuie prin locurile în care au trăit, iar fetele de măritat îşi văd ursitul în vis. În noaptea de 29/30 noiembrie se crede că locuinţele sunt păzite de strigoi, dacă oalele şi cănile sunt întoarse cu gura în jos şi dacă cenuşa caldă e scoasă din sobă.

Răspântie a tradiţiilor

La graniţa dintre toamnă şi iarnă, luna noiembrie este luna de răspântie a tradiţiilor exprimată de numeroasele sărbători precreştine dedicate lupilor, strigoilor şi altor fiinţe fantastice malefice.

“Caracterizată printr-o complexitate deosebită a actelor rituale legate de muncile pastorale şi casnice, cu elemente de cult al morţilor şi acte de influenţare magică a norocului în viaţă şi în căsnicie, sărbătoarea Sf. Andrei este răspândită pe întreg teritoriul ţării. Începutul sezonului rece, al frigului şi întunericului, precum şi activitatea tot mai accentuată a lupilor, sunt semne ale haosului care preced venirea Anului Nou. Această zi este una propice pentru acte divinatorii şi vrăji de ursită, previziuni meteorologice, la fel ca la sărbătorile mari care marchează un început. Figura centrală a acestei sărbători este Sântandrei, o divinitate precreştină, personificare a lupului, peste care creştinismul a suprapus pe Sfântul Apostol Andrei cel Întâi Chemat, ocrotitorul României”, explică Ania Moldoveanu, analist-etnolog CIMEC.

La Sfântul Andrei începe iarna

Ziua Sf. Andrei marchează începutul iernii, fiind cunoscută în calendarul popular sub denumirea de Sântandrei Cap-de-Iarnă. Terminarea timpului autumnal este serbat la 30 noiembrie, cu unul dintre cele mai mari ajunuri ale calendarului popular, Ajunul Sf. Andrei. Este momentul în care, după credinţele populare, se pogoară pe pământ sfinţii patroni ai lupilor, Petru şi Andrei, şi se dezlănţuie forţele malefice reprezentate de strigoi şi de lupi.

Când nu ai voie să coşi şi să nu dai nimic cu împrumut

Lăsatu’ Secului pentru Postul Naşterii Domnului are loc pe 13 Noiembrie. Superstiţia spune că trebuie să se mănânce toată ciorba, căci altfel te prinde ploaia, pe tine, gospodăria şi fanul strâns în polog. Există superstiţia că dacă se lipeşte gura sobei în această zi, va fi legată şi gura lupului.

Gospodinele n-au voie să coase, mai ales cu aţa roşie, să împungă în piele sau să ia acul sau orice lucru ascuţit în mână, să nu macine, să nu dărăcească lana, să nu dea nimic cu împrumut, mai ales sărături şi foc, altfel vine lupul şi-i mănâncă vitele şi dacă n-are ce mânca îl mănâncă pe om.

Luna se încheie cu ziua de 30 Noiembrie – ziua Sfântului Andrei. În afară de ziua propriu-zisă a Sfântului Andrei, foarte important este şi Ajunul acestei zile. Este momentul în care se dezlănţuie forţele malefice, duşmanii tradiţionali ai ţăranului; intensitatea magică a nopţii este subliniată şi de pogorârea pe pământ a sfinţilor-patroni ai lupilor.

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419