Tradiții și obiceiuri de Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir. ,,Nu rupeți florile care au rămas neculese în grădini, daca sunt încă neofilite”

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de Mir. ,,Nu rupeți florile care au rămas neculese în grădini, daca sunt încă neofilite”

Imediat după hramul Sfintei Parascheva, Sfântul Dumitru este ultima, dar și cea mai însemnată sărbătoare a toamnei. Conform superstițiilor pastorale, ziua de Sf. Dimitrie reprezintă începutul iernii.

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie (Dumitru), izvorâtorul de Mir sau Sfântul Dumitru, izvorâtorul de Mir, a fost un martir creştin, sfânt militar din veacul al III-lea, care a trăit în vremea împăraţilor Maximian şi Diocleţian, în cetatea Tesalonic. A fost martirizat în jurul anului 306 şi este sărbătorit atât de ortodocşi, cât şi de catolici, pe 26 octombrie.

Citește și: MESAJE de SFANTUL Dumitru: Felicitări de Sfântul Dumitru și  urări de Sfântul Dumitru pe care le poți trimite celor care își sărbătoresc onomastica

Odată cu Samedru sau ziua Sfântului Dumitru, după cum mai este cunoscuta În popor, se încheie “vara pastorilor” care a început la Sfântul Gheorghe (23 aprilie). Teoretic, odată cu aceasta sărbătoare, iarna începe sa își intre in drepturi si este “descuiata”, iar ciobanii coboară oile de la munte.

Sfântul Dumitru este perceput in popor ca fiind dăruit de la Dumnezeu cu puteri vindecătoare, dar si cu puteri asupra naturii, el fiind cel care desfrunzește pădurile, usucă plantele si ii aduna pe toți laolaltă la Focul lui Samediu. El este considerat a fi patronul pastorilor si a toamnei. In unele zone, s-a încetățenit credința ca Sfântul Dumitru, Izvorâtorul de mir, este cel care a dat oamenilor vinul, folosit la Sfântă Împărtășanie.

Nu rupeți florile care au rămas neculese in grădini daca sunt încă “in fire” si neofilite. In tradiția populara, frumusețea lor este înspre alinarea sufletelor celor morți.

Multe din superstițiile romanești sunt legate de starea vremii in ziua Sfântului Dumitru. O vreme înnorata de Sfântul Dumitru, cu vânt si ploaie prevestește zapezi grele in iarna care va veni. Totodată, daca producția de gutui este si ea îmbelșugata, atunci cu siguranță iarna va fi una lunga, cu zapezi mari. Iarna va fi in schimb mai blânda daca afara nu va ploua si cerul va fi senin.

Ciobanii mai au si alte obiceiuri de a afla de ce fel de vreme vor avea parte in iarna care vine. Amplasarea unui cojoc in mijlocul oilor este o metoda străveche de a prognoza vremea. In cazul in care pe cojoc se va așeza o oaie neagra – este considerat a fi semn ca iarna care va urma va fi blânda. Daca in schimb, pe cojoc se așază o oaie alba, atunci se pot așteaptă la o iarna grea, cu viscol si nămeți.

Totodată, direcția in care se îndreaptă oile in dimineața sărbătorii Sfântului Dumitru poate fi considerata si ea un bun ghid de “citire” a vremii. Daca prima oaie care se va trezi dis-de-dimineața este o oaie alba si se va îndrepta înspre sud, se spune ca iarna care va veni va fi aspra. Pe de alta parte, daca prima oaie care se va trezi este neagra si se va îndrepta înspre nord, atunci iarna va fi una mai ușoara.

Femeile împart pentru sufletul celor morți bucate alese, dar si grâu fiert cu unt, lapte sau brânza. Se fac pomeni in aceasta zi si in biserica sunt pomenite numelor celor morți, in anumite zone ale tarii existând obiceiul de a împarți colaci in forma de cruce.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI