Cultură Educație
Ţigani!
Este atâta încrâncenare – uneori chiar şi în propriile mele scrieri, recunosc – în tot ceea ce citim în presă încât am zâmbit amuzat şi înţelegător cu ceva timp în urmă când am dat peste un articol din „Unirea”, în care era descrisă una din „tehnicile” utilizate de ţiganii care bat la poarta românului. Încrâncenarea este pe deplin justificată pentru că te apucă disperarea când vezi cum biata Românie nu reuşeşte să-şi construiască o clasă politică credibilă, pe ale cărei decizii să se bizuie. Este frustrant să constaţi cum funcţiile guvernamentale de stat sunt ocupate perpetuu de tot felul de neputincioşi numiţi din rândul acestor politicieni fără orizont. Singurul lucru comun al oamenilor politici este lipsa de scrupule. Cum spunea Billie Burke: „Majoritatea oamenilor politici nu sunt buni de nimic. Ceilalţi sunt în stare de orice”. Dar să revin la articolul nostru.
Prin vară am păţit şi eu ceva asemănător şi mă gândesc că e bine să împărtăşesc şi altora experienţa amuzantă şi întrucâtva instructivă după principiul sănătos „cine face ca mine, ca mine să păţească”. Iarna trecută un ţigan mi-a tot sunat la poartă oferindu-se să-mi refacă burlanele de scurgere de la casă. Erau aproape noi şi, evident, l-am refuzat. Ţiganul nu s-a dat dus. A insistat că tot s-a făcut vreo găurică, două, pe undeva, care musai trebuie lipită iar dacă chiar nu vreau, măcar să-l las să cureţe streaşina de depunerile aduse de ploaie. Pentru doar 50 lei, mi-a spus. Ideea nu mi s-a părut chiar rea, iar suma de 50 lei nu reprezenta o problemă chiar în aceste momente de criză. Mă gândeam că dacă noi o ducem cum o ducem, ţiganii trebuie să o ducă şi mai rău şi, fie, câştiga omul un ban cinstit. A revenit, cum spuneam, prin iunie. Am închis cu greu câinii, care par întotdeauna să aibă ceva special cu ţiganii, şi l-am lăsat înăuntru.
A început cu streaşina de deasupra terasei şi am intrat în casă să-mi văd de treburile mele. După vreo zece minute soţia mă strigă că în curte au mai apărut doi ţigani iar cel de pe acoperiş a început să demonteze streaşina. Ies interzis şi îl întreb pe cel cu care stătusem de vorbă ce dracu se întâmplă. „L-am adus şi pe fratele meu, să mă ajute, să ţină scara, iar cel bătrân e tatăl meu. El se pricepe cel mai bine la burlane”. Ţiganul bătrân s-a apropiat de mine foarte politicos, a încercat chiar să-mi sărute mâna, şi mi-a spus că a venit să se asigure că fiul lui curăţă cum trebuie streaşina. Din colţul casei atârna deja vreo trei metri de jgheab, demontat. Nu mi-a plăcut ceea ce făcuse şi i-am spus-o. „Partea aia trebuie schimbată, îmi spune ţiganul, deoarece o să înceapă să picure când mai plouă”. M-am uitat la ceea ce dăduse jos. Era o tablă zincată de bună calitate, sudată perfect, făcută să reziste cel puţin încă douăzeci de ani. Lucrasem 17 ani pe şantier înainte de Revoluţie, şi mă pricepeam destul de bine la treburile astea. Tupeul ţiganilor m-a lăsat fără glas. În timp ce vorbeam cu bătrânul, ceilalţi doi ţigani, căţăraţi pe acoperiş, se străduiau să dea jos din console şi restul de jgheab. Am strigat la ei să se oprească. „Ceea ce aţi dat jos rămâne aşa, am spus, dar vă opriţi. Înlocuiţi cei trei metri. Cât mă costă?”. „Aaa, ne înţelegem noi! s-a eschivat ţiganul. Nici nu trebuie să îmi daţi banii acum, dacă nu aveţi. Ne înţelegem noi că doar nu plecaţi de aici! Sărut mâna, boierule!”. Am dat din mână a lehamite şi am reintrat în casă. După vreo 20 de minute ies în curte şi constat că ţiganii, în pofida dispoziţiei mele, dăduseră jos şi restul de streaşină din zona respectivă, vreo 20 de metri. Dăduseră jos şi consolele, schimbate cu vreun an înainte şi bine vopsite. Începeam să mă supăr şi le-am spus-o. Unul dintre ţigani a ridicat vocea dar bătrânul l-a pus la punct imediat. „Mergem acasă să aducem restul de scule, dar ne întoarcem repede. Nicio problemă cu banii, ne înţelegem noi, m-a liniştit el”. M-am uitat în sus îngrijorat. Pe cer începeau să se adune nori negri de ploaie şi mă temeam că ţiganii mă vor lăsa fără jgheab la acoperiş în zona respectivă. S-au întors după vreo două ore… cu alte jgheaburi şi console. Toate… noi. Nici nu m-au băgat în seamă. S-au apucat în curte să le lipească şi să le monteze. În timp ce bătrânul mă liniştea că „nu-i nicio problemă cu banii, ne înţelegem noi!”, fiii lui au terminat de montat streaşina chiar cu puţin înainte de a începe ploaia. Apoi au scos un tarifar, ştampilat de Primăria Alba Iulia. Aveam de plată… 900 lei.
S-au rezemat de gard, hotărâţi să nu plece până nu le dau banii. Nu ştiam dacă să râd, să chem poliţia, finanţele, sau să pun câinii pe ei. Am plătit.
Mihai BABIŢCHI

Cultură Educație
24 ianuarie 2022: Unirea Principatelor Române, sărbătorită de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba în mediul online
24 ianuarie 2022: Unirea Principatelor Române, sărbătorită de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba în mediul online
Luni, 24 ianuarie 2022, Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba propune publicului un program dedicat Unirii Principatelor Române, care poate fi urmărit online, pe pagina de socializare a instituției, începând cu ora 09.00.
Citește și: 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza
Pornind de la simbolistica evenimentului rămas în istorie și sub numele de Mica Unire, documentat în colecțiile bibliotecii de Ana Maria Pienar, bibliograful instituției, echipa bibliotecii a pregătit diverse momente și materiale, care vor fi postate pe tot parcursul zilei.
Recomandări de carte pentru copii și adulți, expoziții tematice, lecturi și prezentări video, informații inedite despre evenimentul care a contribuit la realizarea statului național unitar român, dar și incursiuni în memoria culturală a românilor, oferite de prof. Daniela Floroian, prin intermediul unor tablouri și fotografii celebre ce ilustrează atât portul popular la 24 ianuarie 1859, cât și hora la români, Hora Unirii, toate se regăsesc în programul Bibliotecii Județene „Lucian Blaga” Alba.
Dincolo de oferta online, vă așteptăm să ne treceți pragul și să descoperiți numeroasele titluri dedicate primului domnitor al Principatelor Unite, volume în care puteți găsi atât corespondențe, acte, scrisori și documente, cât și legende și mărturii despre Alexandru Ioan Cuza și Mica Unire.
Activitățile sunt organizate de Consiliul Județean Alba și de Biblioteca Județeană „Lucian Blaga” Alba și se derulează în cadrul proiectului 4.7 Zile Speciale.
Cultură Educație
24 ianuarie 2022: Un mini-documentar dedicat unuia dintre cele mai cunoscute tablouri despre Unirea Principatelor va fi lansat la New York
24 ianuarie 2022: Un mini-documentar dedicat unuia dintre cele mai cunoscute tablouri despre Unirea Principatelor va fi lansat la New York
Un episod special al seriei permanente „Istoria României într-un obiect”, dedicat uneia dintre cele mai cunoscute lucrări de artă asociate acestui important moment istoric, „Proclamarea Unirii Principatelor – un tablou de Theodor Aman”, va fi lansat la ICR New York pe 24 ianuarie.
Citește și: 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza
Luni, începând cu ora 21.00, ora României, pe canalele de social media ale Institutului (Facebook, Instagram, YouTube) va avea loc premiera mini-documentarului „Proclamarea Unirii Principatelor – un tablou de Theodor Aman”, care va explica publicului american circumstanţele unirii Moldovei şi Ţării Româneşti pornind de la viziunea plastică a unuia dintre întemeietorii picturii româneşti moderne.
Proiectul este realizat în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti (MNIR), textul şi prezentarea video aparţinându-i specialistei MNIR, dr. Cristina Păiuşan-Nuică. Conceptul filmului este semnat de Bogdan Opreanu.
Tabloul „Proclamarea Unirii Principatelor” surprinde momentul în care, la Bucureşti, în sala Adunării Elective, Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Ţării Româneşti după ce, în prealabil, avusese loc alegerea sa în fruntea Moldovei. Potrivit Cristinei Păiuşan-Nuică, „Proclamarea Unirii Principatelor, capodoperă din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României şi simbol al naţiunii române, poate fi asemănat, ca importanţă istorică şi tehnică de a surprinde tensiunea momentului, cu lucrarea lui John Trumbull Declaration of Independence, păstrată în rotonda Capitoliului, tablou-simbol al naţiunii americane”.
Una dintre seriile cel mai bine primite ale programului nostru, „The History of Romania in One Object”/ „Istoria României într-un obiect” a fost lansată în luna mai a anului 2020 şi derulată în parteneriat cu câteva mari muzee româneşti: Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Muzeul de Istorie a Moldovei din Iaşi, Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara, Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa.
Prin intermediul acestui proiect au fost prezentate până acum nu mai puţin 38 de exponate, artefacte şi vestigii reprezentative pentru istoria ţării noastre.
sursa: news.ro
Cultură Educație
Bacalaureat 2022 la MATEMATICĂ: Programa pentru profilele mate-info, tehnologic, științele naturii și pedagogic a fost anunțată de Ministerul Educației
Bacalaureat 2022 la MATEMATICĂ: Programa pentru profilele mate-info, tehnologic, științele naturii și pedagogic a fost anunțată de Ministerul Educației
Oficialii de la Ministerul Educației au publicat programa pentru examenul de Bacalaureat din acest an.
Citește și: CALENDAR BACALAUREAT 2022: Programul probelor pentru sesiunile din VARĂ și din TOAMNĂ
Reprezentanții Ministerului Educației au publicat noile programe pentru examenul de Bacalaureat 2022, care sunt, în mare măsură cele ce au fost aprobate prin ordinul de ministru nr. 3.237 din 2021.
Din fiecare disciplină pentru examen, care se învață în anul terminal, ministerul a eliminat anumite conținuturi, dar diferențele sunt mici față de acum doi ani, când a fost tăiată toată materia din semestrul al II-lea.
CLICK AICI PENTRU PROGRAMA LA MATEMATICĂ LA BACALAUREATUL 2022
Citește și: ADMITERE la colegiile militare 2022: CALENDARUL probelor birourile de RECRUTARE. La Colegiul Militar Mihai Viteazul Alba Iulia, 120 de posturi sunt scoase la CONCURS
Pentru clasele terminale din învățământul liceal (clasa a XII-a zi, clasa a XIII-a seral și frecvență redusă), anul școlar are 32 de săptămâni de cursuri și se încheie la data de 27 mai 2022.
Perioada de înscriere pentru sesiunea de vară începe din 23 mai. În perioada 20-23 iunie sunt probele scrise, iar afișarea primelor rezultate va avea loc pe 27 iunie.
-
Actualitateacum 9 ore
19 mai – Ziua pictorilor și data nașterii pictorului Ion Țuculescu
-
Opinii - Comentariiacum 9 ore
19 mai 1919: A fost înființată organizația non guvernamentală „Salvați Copiii”
-
Ştirea zileiacum 17 ore
Alba Iulia, în top 10 al orașelor în merită să trăiești: Care este orașul cu cel mai multe de oferit
-
Actualitateacum 23 de ore
Salariu minim de 3.000 de lei, începând cu data de 1 iunie: Ce categorie de români vor beneficia și care sunt condițiile
-
Actualitateacum 23 de ore
Angajatorii care măresc salariul minim cu 200 de lei, scutiți de taxe: Ordonanța, aprobată de Guvern
-
Actualitateacum 18 ore
Coșmarul unei tinere din Alba: Credea că va lucra la o fabrică de ciocolată din Anglia, dar a fost forţată să se prostitueze de un „loverboy”
-
Actualitateacum 24 de ore
Transportatorii vor primi 50 de bani pe fiecare litru de combustibil achiziționat
-
Ştirea zileiacum 22 de ore
VIDEO| Maia Morgenstern la Festivalul Internațional de Teatru „Povești”, Alba Iulia: „De la poveste începe totul și în povești mă refugiez”
-
Ştirea zileiacum 7 ore
Restaurarea Palatului Principilor din Alba Iulia: Costuri de 10 ori mai mari, pentru administrația locală, față de cele prevăzute inițial
-
Curier Județeanacum 7 ore
21-22 mai: Cel mai mare festival dedicat promovării sportului de masă ajunge la Alba Iulia. Accesul și participarea sunt gratuite. Programul evenimentului
-
Actualitateacum 21 de ore
Pensii 2022. Premierul Ciucă anunță posibilitatea unei noi majorări pentru pensionari: „Să vedem ce se întâmplă și ce putem face pentru sistemul de pensii per total”
-
Actualitateacum 20 de ore
Vasile Dîncu speră ca 30% din bugetul anului 2023 să fie alocat achizițiilor militare. „Ne asigurăm securitatea la Marea Neagră”