Superstiții vechi ale românilor în prima zi a Noului An: De ce nu e bine să dai bani cu împrumut astăzi

Superstiții vechi ale românilor în prima zi a Noului An: De ce nu e bine să dai bani cu împrumut astăzi

Anul Nou sau ziua în care-l sărbătorim pe Sfântul Vasile cel Mare a avut o însemnătate deosebită în tradiția poporului român. De altfel, în jurul ei s-au născut o serie de superstiții.

În urmă cu aproape un secol și jumătate, folcloristul și etnograful Simion Florea Marin amintea în lucrarea „Sărbătorile la români” despre tradițiile legate de prima zi a noului an. Așa aflăm că în anumite zone din țară, această zi se numea „Crăciunul mic” sau „fratele Crăciunului” (Banat).

Încă de dimineață, fetele nemăritate verificau diferite semne puse de cu seară care le prevesteau dacă se vor căsători sau nu și le ofereau detalii legate de trăsăturile viitorului soț.

În timp ce fetele sunt preocupate de acest lucru, mamele lor trebuie să măture casa dis-de dimineață, fiind, de altfel, primul lucru pe care-l fac în ziua noului an. „Cum se scoală în ziua de Anul Nou mătură casa și iau gunoiul adunat, dar și pe cel adunat câteva zile înainte, pe care l-au ținut într-un ungher, îl duc și-l pun la rădăcina pomilor, crezând că aceștia vor rodi apoi în anul ce urmează mai bine de cum au rodit în anul trecut”, scrie Simion Florea Marin.

În prima zi din an, femeile din Banat fierbeau un cap de porc, semn că lucrurile trebuiau să meargă înainte cu spor așa cum porcul „râmuiește doar în față”. Se evita carnea de găină în această zi deoarece credința populară consemna faptul că această pasăre „râșchie totul înapoi”.

Proprietarii de animale își începeau ziua în jurul turmelor pe care le adăpau după ce puneau în apă un bănuț de aur sau de argint pentru ca animalele lor să se curățească precum aurul sau argintul. Vânătorii își începeau prima zi din an împușcând o coțofană cu al cărei sânge își ungeau pușca și spuneau că, dacă pot împușca o coțofană, vor avea noroc la vânat și pușca nu li se va strica.

În aceeași lucrare, folcloristul Simion Florea Marin trece în revistă o serie de alte superstiții ale românilor care trăiau la finalul secolului al XIX-lea:

– Cine va dormi în ziua de Sfântul Vasile sau de Anul Nou, acela tot anul va dormita;

– Cine nu strănută în ziua de Anul Nou, acela nu va ajunge până la viitorul an;

– Cine dă bani cu împrumut în această zi, sau cine nu are bani, acela va fi tot anul lipsit;

– Nu e bine să-ți vină în dimineața acestei zile o femeie în casă, ci numai bărbat;

– Dacă în ajunul Anului Nou este ger mare și pe zăpadă se văd steluțe, e semn că anul viitor va fi unul bun, cu multe cununii;

– Dacă în ziua Sfântului Vasile este vremea moale, atunci și vara va fi potrivită pentru fân.

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---