Rămâi conectat

Opinii - Comentarii

Strada Mare din Alba Iulia, străbătută acum un secol de căruțe și târgoveți. Animația de iarmaroc de altădată, înlocuită de automobile în viteză

Publicat

în

În vremuri de care ne desparte ceața aurie a timpului, fiecare oraș mic avea o stradă mare. Dar până și pentru Alba Iulia cea cu 11 500 de locuitori la 1900, „strada mare” era un eufemism în spatele căruia se ascundeau denumiri schimbate odată cu stăpânirile. Ieri și astăzi pe Strada Mare; oare nu-l trădăm pe „astăzi” dacă, inspirați de memoria fotografică, constatăm că „ieri” Strada Mare era mai vie? Ea a rămas o arteră comercială, însă momentul în care va reveni la animația de acum un secol este departe. Dar despre ce vorbim oare când ne referim la Strada Mare a Alba Iuliei?

Sentimentul național i-a îndemnat întotdeauna și pretutindeni pe edilii orașelor să încerce perpetuarea memoriei personalităților și a evenimentelor istorice transformându-le în nume de străzi. Segmentul de la hotelul Hungaria (ulterior Dacia) până la Palatul de Justiție al Străzii Mari a purtat până la 1918 denumirea de strada Ferencz Deák (1803-1876). Liberal moderat, acesta s-a impus în timpul revoluției de la 1848 printre oamenii politici de prim rang, dobândindu-și faima de „înțelept al națiunii maghiare”.

Elit - Gustul Desăvârșit

Contele István Széchenyi (1791-1860), demnitar cu vederi liberale, istoric, economist și politician, rămas în istorie cu faima de creator al Ungariei moderne, a dat numele străzii de la Palatul de Justiție până la poarta sudică a orașului. Prima unitate militară a Regatului României care a intrat în Alba Iulia, la 19 decembrie 1918, a inspirat noua identitate a Străzii Mari. La scurt timp, aceasta a devenit strada Regimentul 5 Vânători, nume păstrat până în 1948 când a primit, din motive lesne de înțeles, numele de strada Republicii. Caruselul istoriei se rotește adesea în cele mai imprevizibile sensuri. Astăzi, calea, căreia nimeni nu-i mai zice „Strada Mare”, susține prin denumirile sale succesive perpetuarea memoriei altor două personalități reapărute în prim-plan: regele Ferdinand și ilustrul lider liberal Ion I. C. Brătianu.

Revenind la schimbarea veacului al XIX-lea, constatăm că Strada Mare reprezenta o extensie spre sud a centrului economic și public al orașului. Frontul stradal vestic al lui Deák Ferencz utca era alcătuit exclusiv din spații comerciale. Cele mai importante erau două hale care se deschideau la stradă în galerii cu arce sprijinite pe stâlpi masivi din zidărie, nu atât de impozante ca cele din piețele Sibiului vechi sau celebrele „Sub Gălete” din Bistrița, dar având aceeași funcție. În fața lor, printre căruțe și tarabe, forfoteau țărani și orășeni, unii ocupați cu vânzarea, alții cu cumpărăturile.

Ceva mai încolo, în piața Széchenyi, vizavi de locul în care avea să apară în scurt timp Palatul de Justiție, se înălța o clădire ciudată. Cu un etaj, în formă de hexagon cu laturi inegale, de un eclectism care degaja totuși un oarecare farmec central-european, avea și aceasta un magazin la parter. La ieșirea din piață, pe partea stângă, se afla fabrica de mobilă a lui Arnold Baumann. Pe aceeași latură a străzii, la circa 100 de metri, se înalță și astăzi un edificiu care a cunoscut odinioară vremuri mai bune. Deși are doar două niveluri, este singura clădire din Alba Iulia înzestrată la etaj cu o mică loggia care să-i permită proprietarului să arunce o privire în susul sau în josul străzii. A fost inaugurată în 1906 pentru a deveni sediul unei întreprinderi legate de un nume glorios atât în planul economic, cât și în cel științific. Este vorba de Carl F. Jickeli S. A., Fierărie, mașini agricole, automobile de lux și camioane, sucursala Alba Iulia. Magazinul funcționa ca o reprezentanță permanentă pentru Ford Motor Company, având un depozit de automobile și tractoare. Proprietarul său de la Sibiu, sasul Carl F. Jickeli (1850-1925) era fiul unuia dintre cei mai prestigioși comercianți ai orașului. În tinerețe, participase la o expediție în Africa, de unde s-a întors cu o valoroasă colecție de piese etnografice. După studii la Graz și Heidelberg, unde a obținut titlul de doctor, a fost timp de un semestru asistent la Catedra de Științe Naturale a Universității din Jena. Chemat de tatăl său la Sibiu, a preluat afacerea familiei fără a renunța însă la preocupările științifice.

Nu ne putem aștepta ca o stradă să rămână veșnic neschimbată, păstrându-și prin secole mereu aceleași edificii. Observația poate fi aplicată și Străzii Mari din Alba Iulia. Dispariția celor două hale comerciale, relativ recent demolate, nu reprezintă neapărat o pierdere pentru arhitectura orașului. Dar locul viran rămas acolo, parțial ocupat de o parcare, nu justifică „eliberarea” terenului. Nici clădirea hexagonală din piața care îi poartă astăzi numele lui Ion I. C. Brătianu nu mai există. Locul ei a fost luat de parcarea de pe latura nordică a sediului Băncii Raiffeisen, agenția Alba Iulia. Clădirea fostului Magazin Carl F. Jickeli S. A. nu mai are arcele elegante ale ferestrelor-vitrine de la parter. Locul lor a fost luat, cine mai știe când?, de simple deschideri dreptunghiulare. Devenită prin anii ‘50 ai secolului trecut magazinul Metalul, ea adăpostește azi depozitele unor companii românești și transnaționale.

Fosta Stradă Mare din Alba Iulia, azi strada Ardealului, continuată de piața Ion I. C. Brătianu, apoi de bulevardul Ferdinand I, nu mai are animația de iarmaroc de altădată. N-o mai străbat căruțe și târgoveți, ci automobile în viteză. Renașterea ei ca arteră comercială – aflată în desfășurare – ar avea și un sens de etică urbanistică dacă nu ar continua cu prețul dispariției sau al modificării radicale a unor clădiri înălțate în ultimele două secole încheiate.

Sursa: imagini-istorie.apulum.ro

[nggallery id=5015]


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Opinii - Comentarii

10 august: Ziua internațională a leneviei

Publicat

în

Ziua de 10 august este dedicată, în calendarul Zilelor internaționale amuzante, sărbătoririi Zilei Internaționale a leneviei. Singurul scop al zilei de azi este leneveala. Lenea. Odihna. Relaxarea. Tot ce trebuie să mai faci este să-ți alegi locul în care să desfășori aceste activități complexe. Pat, piscină, plajă, parc, toate sună îmbietor. Ai grijă însă să nu te stresezi prea tare încercând să te hotărăști.

Poate fi o scuză pentru a-ți lua o zi liberă și a te bucura de un răstimp, prețios, de calitate, rezervat vieții tale personale.

Ai astfel ocazia să te eliberezi de îndatoririle zilnice, să te relaxezi, să te trezești mai târziu, să dormi pe săturate, ba chiar să te răsfeți cu un masaj!

Elit - Gustul Desăvârșit

De fapt, așa-zisa trândăvie de pe 10 august te poate ajuta să te odihnești foarte bine, să profiți din plin de somn, asociat cu micșorarea inflamațiilor, reducerea stresului, depresiei, îmbunătățirea memoriei și sistemului imunitar.

Din când în când, fiecare dintre noi are nevoie de nițică „lenevie”, pentru reîncărcarea bateriilor, reenergizarea organismului.

În plus, se spune că oamenii văzuți drept leneși de către alții au o mai mare focalizarea asupra obiectivelor lor pe termen lung!

Fondatorii Zilei lenei sunt necunoscuți, probabil pentru că au fost prea ocupați să se deconecteze, să tragă un pui de somn, pentru a se mai deranja să își aroge meritul pentru aceasta!

Sursa: diane.ro bunadimineata.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

Schimbarea la Față – obiceiuri, traditii și superstiții. De ce e bine să priveşti CERUL în ziua de OBREJENIE şi ce înseamnă dacă vezi BERZE

Publicat

în

Schimbarea la Față a Domnului – obiceiuri, traditii și superstiții. De ce e bine să priveşti CERUL în ziua de OBREJENIE şi ce înseamnă dacă vezi BERZE

Sărbătoarea Schimbării la Faţă a Domnului este numită în popor şi Obrejenia (denumire ce provine din cuvântul slavon Obrejenie) şi semnifică o schimbare, o transformare. Totodată, sărbătoarea mai are şi denumirea de Pobrejenia sau Probojeni, cuvânt tot de provenienţă slavonă (provenind de la verbul popular „a probazi)”şi are sensul de a certa pe cineva.

Citește și: Când are loc Schimbarea la Față a Domnului

În schimb, în limba greacă, denumirea sărbătorii Schimbării la Faţă a Domnului este Metamorphosis, cu înţelesul de Transfigurare. Doar Sfântul Antim Ivireanul este singurul care atribuie acestei sărbători o denumire deosebit de  sugestivă: Dumnezeiasca Înfrumuseţare a lui Hristos.

Această sărbătoare este prăznuită pe data de 6(19) august și este privită și ca începutul toamnei, această zi fiind socotită zi de hotar pentru vară. Din această zi vremea începe să se schimbe și să se răcească. Schimbarea la Față mai este numită în popor și Obrejenia, OBREJENIEPobrojenia sau Probojeni. Denumirea Obrejenie vine din slavonă, “obrejenie” semnificând transformare, schimbare. Denumirea de Probojanii vine tot din slavonă, de la verbul popular „a probazi”, semnificând a ocărî sau a certa. Dacă denumirea în limba greacă a sărbătorii Schimbării la Față a Domnului este Metamorphosis (Transfigurarea), iar în limba slavonă Preobrajenie, Sfântul Antim Ivireanul o numeste sugestiv Dumnezeiasca Înfrumusețare a lui Hristos.

Elit - Gustul Desăvârșit

Citește și: Mesaje de Sfânta Maria • Urări de ”la mulți ani” de Sfânta Marie • SMS şi felicitări de ziua numelui

Obiceiuri, datini, tradiții și superstiții legate de Schimbarea la Față

În satele românești încă se mai pătrează viu spiritul acestei sărbători. De ea sunt legate o serie întreagă de obiceiuri, datini, tradiții și superstiții.

Acest praznic este unul foarte important, este una dintre acele zile când cerurile se deschid, iar cei aleși de Dumnezeu pot vedea Porțile Raiului. Cei care nu țin această sărbătoare vor fi uscați și gălbejiți ca florile care de acum încep să se veștejească. Cine spală haine în această zi va fi năpădit de păduchi și ploșniț. Femeile însărcinate, dacă vor ține această zi, vor avea o naștere ușoară, iar copiii ce îi vor naște vor fi sănătoși. Fetele nu-i bine să se spele în această zi pentru că nu le mai crește părul, așa cum nu mai crește iarba. Despre oamenii care nu-și văd umbra capului la răsăritul soarelui, în dimineața zilei, se spune că vor muri până la sfârșitul anului.

Biserica a rânduit ca de sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului, să se facă dezlegare la pește pentru bucuria praznicului.

În această zi nu este bine să te cerți cu nimeni și nici să fii certat de către cineva, că așa vei fi tot anul, până la următoarele Probajenii. Oamenii care se roagă în această zi să scape de o patimă (beție, tutun, preacurvie, etc.), sigur va fi vindecat.

În această perioadă se sfințesc grădinile, boabele de grâu pentru semănat, recoltele. Credincioșii duc la biserică prinoase din roadele pe care le au. Acestea vor fi binecuvântate de preot și împărțite celor sărmani. De asemenea, viii nu trebuie să-i uite nici pe cei trecuți în neființă și să facă pomană în amintirea și pentru sufletul acestora.

Citește și: Nume derivate care se sărbătoresc de Sfânta Maria

Din 6 (19)august, toamna începe să-și intre treptat, treptat în drepturi. De acum înainte, iarba nu mai crește, păsările se pregătesc să plece spre țările calde, insectele se pregătesc să intre în pământ. Frunzele copacilor încep să ruginească. Dacă în Ziua Schimbării la Față vremea este însorită și plăcută, toamna va fi una roditoare și îmbelșugată. În schimb, dacă plouă toamna va fi una mohorâtă. În popor se spune că dacă în postul Adormirii Maicii Domnului plouă mult, iarna care va veni va fi una plina de ninsori.

Este bine ca până la această dată țăranii să termine de cosit și de adunat fânul. De acum încolo iarba și florile doar îmbătrânesc, diminuând calitatea furajului. Acum se culeg și ultimele plante de leac. În această zi se poate începe și gustatul boabelor de struguri. Deși încă nu sunt coapte și ți se sterpezește gura de la ele, tradiția le atribuie un rol vindecător și se spune că sunt buni de leac pentru cei care au intestinele sensibile.

O veche superstiție spune că nu e bine să te mai scalzi în apele repezi de munte, că apele se răcesc, iar cerbii vin să le spurce și crește riscul îmbolnăvirilor. “De la Probăjenii înainte, nu-i slobod să te mai scalzi în râu. O coborât cerbul de la munte, s-o pișat în apă și-o răcit apa. Atâta-i tăt.” (Memoria Ethnologica – colecția Parasca Fat)

Tot de acum este bine ca să nu se mai doarmă afară. “Numa` atâta-i vara, vară/ Până-i patu` mândrii-afară/ Dacă mândra patu-și mută/ Poți să știi, vara-i trecută.” (Memoria Ethnologica – colectia Parasca Fat).

Citește și: Mesaje de Sfânta Maria. Ce felicitări, urări și SMS-uri le poți trimite persoanelor care își serbează onomastica

Tot în acestă zi, tradiţia populară aminteşte că este bine să evităm călătoriile, chiar şi pe distanţe scurte, pentru că există riscul să rătăcim drumul spre casă . În acest caz, putem să ne întoarcem doar în anul viitor, odată cu venirea berzelor.

Tot în acestă zi, tradiţia populară aminteşte că este bine să evităm călătoriile, chiar şi pe distanţe scurte, pentru că există riscul să rătăcim drumul spre casă . În acest caz, putem să ne întoarcem doar în anul viitor, odată cu venirea berzelor.

Cine are o suferinţă trupească sau sufletească este bine să urmărească zborul berzelor; aşa cum pleacă berzele, tot aşa va pleca şi suferinţa sa.

Rândunelele se pregătesc de plecare, odată cu berzele, care le ajută să traverseze oceanul în siguranţă, purtându-le în spate.

Tot în acestă zi, tradiţia populară aminteşte că este bine să evităm călătoriile, chiar şi pe distanţe scurte, pentru că există riscul să rătăcim drumul spre casă . În acest caz, putem să ne întoarcem doar în anul viitor, odată cu venirea berzelor.

Praznicul Schimbarea la Față a Mântuitorului nostru Iisus Hristos este prin excelență sărbătoarea îndumnezeirii firii omenești și a participării trupului nostru trecător la bunătățile veșnice care sunt mai presus de fire.

Sursa: romaniatv.net


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Opinii - Comentarii

3 august 1601: Bătălia de la Guruslău. Trupele lui Mihai Viteazul obțin victoria împotriva celor conduse de Sigismund Báthory

Publicat

în

3 august 1601: Bătălia de la Guruslău. Trupele lui Mihai Viteazul obțin victoria împotriva celor conduse de Sigismund Báthory

Bătălia de la Guruslău (maghiară Goroszló) – coordonată de Mihai Viteazul (1593 – 1601) în colaborare cu generalul Giorgio Basta, menită să-l înlăture pe Sigismund Báthory (1581-1598, 1599, 1601) de pe tronul Transilvaniei şi să reintegreze principatul în frontul antiotoman iniţiat de împăratul german Rudolf al II-lea (1576 – 1612) – a avut loc pe 3 august 1601 și s-a dat între oastea Imperiului Habsburgic condusă de Giorgio Basta, o oaste de mercenari cazaci și oastea Țării Românești condusă de Mihai Viteazul, pe de o parte și oastea Transilvaniei condusă de Sigismund Báthory pe de altă parte.

Ea a făcut parte dintr-o serie de confruntări militare între Imperiul Otoman și statele europene în perioada 1591-1606 („Războiul cel lung”).

În iunie 1601, s-a încercat o rezolvare a conflictului, soldată însă cu refuzul principelui de a părăsi tronul în schimbul Sileziei. La începutul lunii iulie forţele militare ale lui Mihai şi cele ale lui Basta au făcut joncţiunea în Moftin. Trupele lui Sigismund, comandate de Ştefan Csáky şi Moise Székely, au ajuns la cetatea Şimleul, la 11 iulie, iar principele a cerut un armistiţiu de câteva săptămâni pentru a-şi putea organiza armata. Aceasta era formată din detaşamente de ostaşi transilvăneni şi moldoveni, contingente otomane şi tătăreşti, c. 40 000 de oameni (dintre care 12 000 erau turci şi tătari). Se adaugă 45 de piese de artilerie şi steaguri care, ulterior au fost adjudecate de trimişii imperiali.

Elit - Gustul Desăvârșit

De cealaltă parte, Mihai, susţinut financiar de Rudolf al II-lea, şi-a constituit o oaste, în majoritate, de mercenari (printre aceştia se numărau şi 200 de catafracţi silezieni), fiind ajutat de trupe transilvănene, dar şi muntene, conduse de banul Mihalcea, în total circa 20.000 de oameni: „Pedeştri erau mii trei, toţi înzăuzaţi. Erau şi fevgeresi, patru mii. Spanioli şi valani (valoni), cam două mii. Haiduci erau, deosebiţi, nouă mii. Serbi şi moldovani, alte trei mii. Călări şi pedeştri, toate oştile lor, în mii erau douăzeci – asta era toată armata lor” (vistiernicul Stavrinos).

Trupele lui Sigismund au atacat primele dar au fost respinse. Apoi trupele lui Mihai și cele ale lui Basta au atacat pe două coloane și au nimicit oștile lui Sigismund, pricinuindu-le 10.000 morți și luându-le 45 de tunuri, în timp ce aliații au avut doar 1.200 de morți. După luptă Mihai a primit felicitări de la împăratul Rudolf al II-lea, ceea ce a stârnit invidia lui Basta, din ordinul căruia Mihai Viteazul a fost ucis de către un detașament de mercenari valoni la 9/19 august 1601.

Sursa: unitischimbam.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare