Stoparea fraudei în educaţie – şansa însănătoşirii României

Fraudele în lanţ care au ieşit la iveală cu ocazia examenelor de bacalaureat din ultimii 20 de ani şi cu toate acestea de fiecare dată au fost considerate incidente minore, au demonstrat cât se poate de clar că există o serie de lacune ale sistemului de evaluare din învăţământ, iar diriguitorii acestuia în fruntea căruia s-au perindat miniştri de pe întreg eşicherul politic, n-au găsit încă „pilula contraceptivă” cu care să contracareze aceste nereguli astfel încât bacalaureatul să devină un examen al maturităţii, un examen în care evaluarea achiziţiilor şi competenţele formate până la vârsta majoratului să fie cât mai aproape de realitate. De fapt, dacă ne gândim că în România frauda a devenit sport naţional practicat de oamenii politici de la cel mai înalt nivel şi până la structurile cele mai de jos, nu trebuie să ne mire prea tare obiceiul elevilor de a copia la examene, şi spre ruşinea noastră, a profesorilor, de a-i lăsa, ba chiar de a-i îndemna şi a sta de veghe ca să poată copia. Celor care au uitat sau nu vor să mai recunoască aceste realităţi am să le reamintesc situaţiile în care porţile centrelor de examinare erau ferecate şi păzite pentru ca nimeni dinafară să nu poată deranja „buna desfăşurare” a examenelor, când membrii comisiei dădeau semnalul că trec prin sălile de clasă să ştampileze lucrările, apucându-i „involuntar” tusea tocmai când veneau, deşi eram în luna lui cuptor, când unii profesori s-au compromis atât de mult încât le dictau elevilor ce să scrie iar alţii şi mai „binevoitori” duceau ciornele cu problemele rezolvate dintr-o sală în alta etc. Toate acestea sunt fapte reale şi cunoscute până la nivelul ministerului, pe care oricine le-a putut auzi stând în apropierea elevilor care ieşeau de la examene. In acest sens am să-l citez pe inspectorul general, domnul prof. Cornel Sandu, care într-un interviu dat unei jurnaliste de la săptămânalul Tribuna învăţământului, în 2006, vorbind despre examenele de Capacitate şi Bacalaureat spunea: „Părerea mea este că ambele examene sunt viciate în sală, de către supraveghetori care nu pricep care este locul lor acolo. Eu personal am găsit în anul trecut şi cel precedent elevi copiind. Am eliminat patru elevi, iar toţi supraveghetorii din judeţ au descoperit doar unul”. Ca unul care am participat din 1990 la astfel de examene pot să confirm că afirmaţia făcută de inspectorul general este 100 % adevărată adăugind doar faptul că totuşi, Examenele de Capacitate şi apoi Testele Nationale susţinute de absolvenţii cls. a VIII-a, au fost incontestabil mai corecte iar rezultatele mai aproape de realitate.
Revenind la indulgenţa unor supraveghetori care treptat, treptat, a început să se generalizeze concomitent cu inventarea unor mijloace moderne tot mai sofisticate cu care unii elevi erau dotaţi şi pregătiţi să copieze, astfel încât reuşeau să-i fenteze şi pe cei mai vigilenţi supraveghetori, imediat după bacalaureatul din 2008, când toate neregulile s-au spart în capul ministrului Cristian Adomniţei, deşi nu a fost singurul vinovat, am propus câteva măsuri ferme pentru stoparea acestui fenomen: 1.Candidaţii care vor fi prinşi copiind să nu mai aibă dreptul să-l susţină decât peste 2 ani; 2.Toţi asistenţii de sală să fie selectaţi din alte zone ale judeţului decât cele din centrele de examinare; 3.Profesorii supraveghetori care au lăsat elevii să copieze să li se interzică dreptul de a mai profesa timp de doi ani, mergându-se până la desfacerea contractului de muncă. Deşi aceste propuneri nu au fost preluate în totalitate, una probabil din raţiuni financiare, se pare că domnul Daniel Funeriu, „ministrul moleculă” cum le place unora să spună, a găsit formula magică cu care i-a speriat atât pe elevi dar mai ales pe profesorii asistenţi – amplasarea camerelor de luat vederi în sălile de examen. Şi dacă până acum procentele de promovabilitate la bacalaureat semănau izbitor de mult cu producţiile la hectar raportate înainte de anii 90, anul acesta tehnica de supreveghere şi-a dovedit eficienţa, motiv pentru care ministrul Funeriu merită felicitat, chiar dacă este singura măsură bună pe care a luat-o de când este în fotoliul ministerial pe care l-au ocupat oameni de seamă precum Spiru Haret, C. Angelescu, Ilie Murgulescu, Mircea Maliţa etc.
Totuşi, domnul ministru va trebui să explice elevilor şi părinţilor de ce şansele de a copia nu au fost stopate tuturor elevilor. Au existat centre de examinare unde directorii nu au instalat camere de supraveghere iar promovabilitatea de 100% ar putea fi pusă sub semnul întrebării.
Celor care vor avea proasta inspiraţie de a pune rezultatele slabe de la acest bacalaureat exclusiv pe seama profesorilor sau vor încerca să facă speculaţii de genul – la aşa rezultate salariile profesorilor sunt poate prea mari, am să le spun un lucru: Activitatea de predare – învăţare – evaluare nu este un act unilateral în care responsabilitatea revine în exclusivitate profesorului ci este unul bilateral în care fără strădania elevului activitatea profesorului conduce cu greu sau aproape deloc la formarea competenţelor stabilite de programele şcolare. Un al treilea factor îl reprezintă familia fără aportul căreia rezultatele sunt mult mai slabe. Din păcate, în ultima perioadă, aceasta lasă aproape totul pe seama şcolii, motiv pentru care rezultatele obţinute de copiii lor nu sunt pe măsura pretenţiilor.
Pentru colegii mei profesori cred că este un prim pas al recâştigării demnităţii de altădată iar această nouă practică de supraveghere trebuie să fie un început de bun augur. De asemenea, părinţilor care încearcă să arunce vina pe profesorii care i-au pregătit, pe cel care a iniţiat instalarea camerelor video am să le pun o întrebare: Câţi elevi de la Colegiul Militar „Mihai Viteazul”, care au promovat 100% , au fost văzuţi seară de seară prin baruri sau pe la terase după orele 22. De asemenea, n-ar fi lipsit de interes să solicite şcolilor (dacă nu ştiu) câte absenţe au avut copiii lor în cei 4 ani de liceu.
Totodată, celor care încearcă să politizeze această situaţie transformând-o într-o tragedie naţională, pentru a câştiga capital politic, şi aş aminti-o pe fosta ministru Ecaterina Andronescu, cea care a distrus educaţia fizică în şcoli şi a scos-o din rândul disciplinelor de bacalaureat, eliminând astfel cea mai bună posibilitate de măsurare a potenţialului bio-motric al elevilor la vârsta majoratului am să o întreb: Ce măsuri a luat pentru stoparea acestui fenomen – copiatul – în perioada mandatelor domniei sale, întrucât fenomenul era cunoscut inclusiv la ministerul pe care-l conducea?
Prof. Eugen URSU, Alba Iulia

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---