RESTRICȚII în mai multe comune din Alba, din cauza CREȘTERII cazurilor Covid-19. Hotărârea CJSU

Având în vedere rata de incidență cumulată la 14 zile a cazurilor de COVID–19 la nivelul tuturor unităților administrativ–teritoriale din județul Alba, la data de 24.01.2022, transmisă Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Alba de către Direcția de Sănătate Publică Alba prin adresa nr. 974;

În conformitate cu:

Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID–19, cu modificările și completările ulterioare;
Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic;
O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată prin Legea nr.15/2005, cu modificările și completările ulterioare;
H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările și completările ulterioare;
H.G. nr. 34/06.01.2022 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 08 ianuarie 2022, precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19;

Ținând cont de:

• prevederile art. 10 din Regulamentul-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență, aprobat prin H.G. nr.1491/2004;
• prevederile art. 23 alin. (1) din Regulamentul de Organizare și Funcționare a C.J.S.U. Alba, aprobat prin Ordinul Prefectului județului Alba nr. 336/25.07.2017, cu modificările și completările ulterioare;
În temeiul dispozițiilor art. 13 alin. 2 anexa 3 la H.G. nr. 34/06.01.2022 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 08 ianuarie 2022,
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Alba, convocat în ședință extraordinară în data de 24.01.2022,

HOTĂRÂREA nr. 1 din 07.01.2022 poate fi consultată integral AICI

HOTĂRĂȘTE:

Art. 1. (1) Se constată încadrarea în limitele incidenței cumulată la 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS–CoV-2, la data de 24.01.2022, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială de pe raza județului Alba, conform Anexei care este parte integrantă din prezenta hotărâre;
(2) Măsurile stabilite pentru diminuarea riscului de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 la nivelul tuturor unităților administrativ-teritoriale de pe raza județului Alba, sunt cele prevăzute în Hotărârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Alba nr.1 din 07.01.2022, în funcție de rata de incidență cumulată la 14 zile a cazurilor de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2, conform anexei la prezenta hotărâre;
(3) Măsurile prevăzute în anexa la prezenta hotărâre pentru comunele: Cergău, Hopârta, Lopadea Nouă, Lunca Mureșului, Mihalț, Ponor, Săsciori, Șibot și Stremț intră în vigoare începând cu data de 25.01.2022 ora 00:00, și se aplică pentru o perioadă de 14 zile.
Art. 2. Hotărârile adoptate de C.J.S.U. Alba până la data adoptării prezentei hotărâri își mențin aplicabilitatea în măsura în care prevederile acestora nu contravin măsurilor stabilite în prezenta hotărâre.
Art. 3. Prezenta hotărâre se transmite membrilor Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Alba, la toate U.A.T. -urile de pe raza județului Alba, în vederea aducerii la cunoștința populației, operatorilor economici și instituțiilor publice, prin toate mijloacele de comunicare avute la dispoziție. De asemenea, prezenta hotărâre se transmite la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și la Departamentul pentru Situații de Urgență de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență „UNIREA” al județului Alba. Totodată, hotărârea se va afișa pe site-ul Instituției Prefectului – Județul Alba.

VIDEO| 163 de ani de la MICA UNIRE, la Alba Iulia: “Hora Unirii” interpretată cu căldură în voce și simțire patriotică de trei tinere talente din județul Alba

Împlinirea a 163 de ani de la Unirea Principatelor Române înfăptuită în 1859 sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza vor fi sărbătoriți pe 24 ianuarie și la Alba Iulia, printr-o serie de manifestări omagiale. Cu acest prilej tinerele talente, de la Casa De Cultură a Studenților Alba Iulia,  Tudor Limbean – “Micul patriot”, Georgiana Zbutea (elevă) și Ioana Mărginean (studentă) interpretează “Hora Unirii”.

Citește și: 24 ianuarie 1859: Mica Unire – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza

Citește și: VIDEO| 163 de ani de la MICA UNIRE, sărbătoriți la Alba Iulia: Slujbă religioasă și evocare istorică, în Piața Cetății

Materialul video, înregistrat pe esplanada Sălii Unirii, surprinde naturalețea și căldura celor trei voci, dar și expresia patriotismului, care trebuie să existe în fiecare dintre noi.

Citește și: 24 ianuarie: Mica Unire şi ziua lui Badea Cârţan, un dac coborât de pe Columnă, zi cu dublă semnificație

“Hora Unirii” este o poezie de Vasile Alecsandri, publicată pentru prima dată în 1856, în “Steaua Dunării”, revista lui Mihail Kogălniceanu, titlul original fiind “Hora Unirei”. Se cântă mereu pe data de 24 ianuarie, când s-au unit Moldova și Țara Românească, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher.

Exponatul lunii ianuarie 2022 la muzeul municipal „Ioan Raica” Sebeş: Sava Henţia, „Baterie de artilerie la Calafat”, ulei pe pânză, 1897

Exponatul lunii ianuarie 2022, la Muzeul Municipal „Ioan Raica” din Sebeş, este lucrarea „Baterie de artilerie la Calafat”, realizată în anul 1897 de pictorul Sava Henţia (1848-1904), originar din Sebeşel. Tabloul, intrat în anul 1969 în patrimoniul muzeului nostru, în colecția de artă plastică, are următoarele date tehnice: ulei pe pânză, dimensiuni – 93 x 53 cm, semnat – dreapta-jos, cu negru – „S. Henția” și datat „1897″.

În ceea ce privește compoziţia, deși destul de statică, aceasta este bine structurată, fiind adaptată formei dreptunghiulare, înguste, a pânzei. De altfel, majoritatea picturilor realizate de Sava Henţia, în tehnica ulei pe pânză, care redau scene din război, au aproximativ aceeași formă.

În lucrarea de față, artistul a imortalizat o baterie de artilerie românească angajată în luptă, în centrul scenei fiind surprins un tun Krupp, redat minuţios, cu care un servant era pe punctul să lanseze un obuz spre oraşul Vidin, situat pe celălalt mal al Dunării. Alţi cinci militari aşteptau în apropiere să reîncarce tunul după executarea focului. Ostilităţile erau în toi, după cum o dovedesc fuioarele şi rotocoale de fum vizibile la orizont, produse de exploziile proiectilelor. În ciuda asaltului care părea susţinut, şi turcii ripostau, un obuz tras de artileria acestora lovind undeva în apropierea platformei de lemn care susţinea tunul, explozia surprinsă în prim-planul compoziţiei, împrăştiind flăcări, fum şi resturi de şrapnel. În tot acest timp, în partea stângă, în vecinătatea platformei, sunt prezenţi cinci ofiţeri români, ce afişează o atitudine degajată, teatrală chiar, aşteptând parcă următoare etapă a atacului. În faţa acestora, urcat pe metereze, cu chipiul în mâna dreaptă, ridicată, dând semnalul de executare a focului, se afla însuşi domnitorul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, viitorul rege Carol I. În dreapta, în plan apropiat, sprijinindu-se în sabie şi ţinând în mâna dreaptă un binoclu, a fost redat comandantul bateriei, locotenentul Ştefan Stoika, sub a cărui comandă directă s-a aflat bateria Carol, și care privea în direcţia grupului de ofiţeri.

Lucrarea, deşi finalizată la aproape 20 de ani de la acel eveniment istoric care a schimbat radical destinul României, se încadrează în seria celor executate de Sava Henţia ca urmare a participării sale la Războiul de Independență (1877-1878), în calitate de „pictor de front”, alături de alţi mari artişti plastici români ai vremii, ca Nicolae Grigorescu, George Demetrescu Mirea şi Carol Popp de Szathmári. Sava Henţia s-a aflat acolo ca protejat al generalului dr. Carol Davila, care îi pusese la dispoziţie un act semnat chiar de el, pe care trebuia să-l poarte în permanenţă asupra sa, deoarece îi permitea liberă trecere şi obţinerea de ajutor, atunci când avea nevoie.

Inspirat de cele văzute pe front, Sava Henţia a realizat numeroase desene şi uleiuri, care au avut ca tematică acel război, imortalizând însă și scene din spatele liniilor. A fost fascinat mai ales de ambianţa unităţilor de artilerie, între lucrările realizate, scenele de bivuac fiind cel mai des întâlnite. Majoritatea desenelor şi uleiurilor sale, inspirate de Războiul de Independență, au fost achiziţionate pentru a face parte din colecţia regală.