Rămâi conectat

Actualitate

Salariu minim de 3.000 de lei, începând cu data de 1 iunie: Ce categorie de români vor beneficia și care sunt condițiile

Publicat

în

Salariu minim de 3.000 de lei, începând cu data de 1 iunie: Ce categorie de români vor beneficia și care sunt condițiile

Începând cu luna iunie, angajatorii din domeniul agriculturii și industriei alimentare o să plătească un salariu minic de 3.000 de lei și taxe salariale reduse.

Salariu minim brut în domeniul agricol va fi de minimum 3.000 lei lunar. Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea, iar aceasta nu este singura veste bună pentru români.

Elit - Gustul Desăvârșit

De asemenea, de la 1 iunie 2022, pentru suma rezultată din majorarea salariului de bază de la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, respectiv 2.550 lei lunar, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 2.750 lei lunar, nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii – a precizat ministerul.

De această măsură vor beneficia și persoanele nou angajate în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanței de urgență și până la 31 decembrie 2022, inclusiv, pentru care nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri, este de 2.750 de lei.

Angajatorii din domeniul agriculturii și din cel al industriei alimentare vor plăti, între iunie 2022 și decembrie 2028, un salariu minim brut diferențiat de 3.000 lei, dar vor datora taxe salariale reduse, conform unei legi apărute azi în Monitorul Oficial. Până acum, un asemenea salariu minim diferențiat și taxe salariale reduse aveam numai în domeniul construcțiilor.

Măsurile sunt prinse în Legea 135/2022, care a apărut azi în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 489/2022, și se vor aplica începând cu veniturile aferente lunii iunie 2022 și până în decembrie 2028.

Prin document s-a stabilit, mai precis, introducerea unui salariu minim brut diferențiat de 3.000 de lei și pentru cei care lucrează în domeniile agriculturii și industriei alimentare, așa cum se întâmpla până acum cu cei din domeniul construcțiilor.

În același timp, pentru salariații din agricultură și industria alimentară se aplică și taxe salariale reduse, la fel ca pentru angajații din construcții. Concret, este vorba de scutirea de impozitul pe venit (în cotă de 10%), de scutirea de contribuția la sănătate (în cotă de 10%), de reducerea contribuției la pensii (de la 25% la 21,25%, reducerea de 3,75% fiind fix partea care se duce de obicei la pensia privată) și de reducerea contribuției asiguratorii pentru muncă (teoretic, de la 2,25% la 0,3375%).

Ce angajatori sunt vizați? Este vorba de cei care activează folosind următoarele coduri CAEN:
  • cod CAEN 01: agricultură, vânătoare și servicii anexe:
    • 011 cultivarea plantelor nepermanente;
    • 012 cultivarea plantelor din culturi permanente;
    • 013 cultivarea plantelor pentru înmulțire;
    • 014 creșterea animalelor;
    • 015 activități în ferme mixte (cultura vegetală combinată cu creșterea animalelor);
    • 016 activităţi auxiliare agriculturii şi activităţi după recoltare;
  • cod CAEN 10: industria alimentară.
Condiții pentru aplicarea facilităților.

În primul rând, angajatorii vor trebui să realizeze o cifră de afaceri din acele activități de cel puțin 80% din cifra de afaceri totală (în lege sunt și reguli detaliate privind îndeplinirea acestei condiții în funcție de unele situații mai speciale). În al doilea rând, facilitățile se vor aplica la veniturile brute lunare între 3.000 și 30.000 de lei, dacă salariații au normă întreagă de muncă (adică opt ore pe zi și 40 de ore pe săptămână). Pentru sumele ce depășesc 30.000 de lei se vor calcula și plăti taxele salariale obișnuite. Facilitățile urmează să fie aplicate în funcție de o procedură dată prin ordin al Ministerului Finanțelor, care trebuie emis până pe 16 iunie 2022 (în 30 de zile de la publicarea noii legi).

Clarificări privind asigurările salariaților. Practic, salariații vor fi scutiți de partea din contribuția la pensii care se duce acum la pensia privată obligatorie, însă aceștia vor putea opta pentru continuarea plății la pensia privată printr-o cerere depusă la angajator. Deși vor fi scutiți de plata contribuției la sănătate, salariații vor fi asigurați în sistemul sanitar autohton, inclusiv pentru concedii medicale și riscuri profesionale.

Totodată, reducerea contribuției la muncă va însemna că angajatorul va plăti numai partea care se duce la stat pentru Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, însă salariații vor fi asigurați din oficiu pentru șomaj. De precizat că această reducere a contribuției la muncă este inaplicabilă în domeniul construcțiilor, deoarece este nevoie de o schemă de ajutor de stat pentru susținerea sa, așa că aceeași soartă ar putea să o aibă și facilitatea pentru domeniile agriculturii și industriei alimentare.

Context: Decizia luată de autorități, care face parte dintr-un pachet mai mare de măsuri de ajutorare anunțat recent pentru cetățeni și afaceri, este discutabilă, având în vedere că România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență că va reduce din facilitățile fiscale aplicabile în prezent, vizate fiind în mod expres cele din domeniul construcțiilor. Astfel, introducerea altor facilități fiscale asemănătoare celor din construcții pare a fi contrară direcției pe care Guvernul și-a asumat-o pentru următorii ani.

Sindicaliștii din agricultură: 10.000 de angajați rămân pe afară

Reprezentanţii Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară – Sindalimenta au avertizat că proiectul de lege privind majorarea salariului minim în industria alimentară şi agricultură exclude circa 10.000 de angajaţi, din sectoarele ape minerale şi îmbutelierea altor ape, sucurilor din fructe şi legume, bere, precum şi angajaţilor din domeniul pisciculturii. Aceștia nu vor beneficia de prevederile legislative.

Reprezentanții sectorului speră că salariul minim de 3.000 de lei va opri „hemoragia” de forță de muncă

Stabilirea salariului minim în agricultură şi industria alimentară la nivelul de 3.000 de lei brut, similar celui din sectorul construcţiilor, e o măsură cerută și așteptată de jucătorii din sector de multă vreme, conform actorilor din sector consultați de Economedia. Vorbim despre unul dintre marii angajatori din România, un sector deja puternic afectat de creșterile de costuri, cu ferme în mediul rural, salarii mici și hemoragie de forță de muncă, cu oameni plecați în căutare de salarii mai mari în afara țării. Așa că cei 3.000 de lei reprezintă o speranță pentru cei din industrie.

Sursa: romaniatv.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Amenzi de MII de lei pentru graffiti pe clădiri sau garduri. Legea, adoptată de Parlament

Publicat

în

Amenzi de MII de lei pentru graffiti pe clădiri sau garduri. Legea, adoptată de Parlament

Un proiect de lege care prevede majorarea amenzilor pentru cei care vandalizează, a fost adoptat de Camera Deputaților. Dacă legea va fi promulgată, sancțiunile pot ajunge până la șase mii de lei. Deși, oriunde îți arunci ochii prin București vezi graffiti pe clădiri, în sectorul 1 al Capitalei Poliția locală a dat anul trecut doar trei amenzi.

Desenarea gardurilor și pereţilor unor clădiri reprezintă artă stradală doar dacă este făcută cu acordul proprietarilor. Altfel, este considerată vandalism și se pedepsește. Iar amenzile s-ar putea ridica, în curând, până la 6 mii de lei. Desenele nu pot fi făcute, în niciun caz, pe clădiri declarate monument istoric. Unii artiști sunt de părere, însă, că majorarea amenzilor nu îi va opri pe cei care vor să se exprime liber pe clădirile din București.

Robert Obert, artist urban: Cred că trebuie să existe cumva niște zone de compromis pe care să le negociem cu autoritățile. Nu mai bombardăm noi oamenii răi cu spray orașul, ne rezumăm la un loc de joacă. Așa poate funcționa, de ce nu.

Elit - Gustul Desăvârșit

Teodora Chiuș, jurnalist Digi24: În prezent amenzile pentru cei care fac graffitiuri pe clădiri sunt cuprinse între 100 și 500 lei, după ce legea va fi promulgată aceștia vor putea fi amendați cu sume între 3.000 și 6.000 lei.

– Cu amenzile nu cred că se rezolvă. Nu, pentru că sunt tinerii ăștia neastâmpărați, ei trebuie să se manifeste în felul ăsta.
– Consider că ar trebui să fie expuse în anumite locuri unde să se întâlnească toți artiștii ăștia talentați și să nu facă așa ceva, pentru că nu este plăcut ochiului.
– Mai mult de conștiință ține. În rest, amenda o plătești și faci iar prostii.
– Dacă nu aplici sancțiuni dure nu se îndreaptă lucrurile, iar noi ne facem că avem legi, dar nu avem finalitatea pentru ele.

Poliția locală din Sectorul 1 a dat anul trecut doar trei amenzi celor care au vandalizat clădiri, dar nu i-a putut obliga să și șteargă desenele făcute. Acum, dacă noua lege va fi aprobată, artiștii de ocazie vor primi amenzi majorate și vor avea la dispoziție 15 zile să curețe pereții sau gardurile pe care le-au vandalizat.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

FOTO| MÂNDRIA Sebeșului: Maria, eleva de ZECE CURAT la Matematică și Română, fără meditații

Publicat

în

MÂNDRIA Sebeșului: Maria, eleva de ZECE CURAT la Matematică și Română, fără meditații

Maria Hileagă, absolventă a Colegiului Național „Lucian Blaga” din Sebeș, a reușit performanța de a obține cea mai mare medie din municipiu la Bacalaureatul 2022, anume 9,93.

Tânăra a obținut zece curat la Română și Matematică, iar la proba scrisă la informatică a obținut nota 9,8, potrivit informațiilor furnizate de platforma bacalaureat.edu.ro.

Într-un interviu acordat ziarulunirea.ro, Maria a povestit despre parcursul său în cei patru ani de liceu până la examenul de Bacalaureat, precum și care sunt planurile sale de viitor, la facultate.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Pentru mine subiectele de la Bacalaureat, în comparație cu subiectele din anii trecuți și cu ce am lucrat pentru a mă pregăti, au fost ușoare.

Deși inițial mi-am propus ca în momentul în care primesc subiectele să marchez exercițiile mai dificile, mi-am dat seama atât la proba de matematică, cât și la cea de informatică că nu am ce să marchez. Astfel, am reușit să rezolv subiectele de la început până la final, fără să întâmpin probleme.”, a transmis eleva, în legătură cu dificultatea întâmpinată la subiectele primite.

Mai mult, tânăra a relatat că a obținut această performață remarcabilă fără să apeleze la ore în particular, ea bazându-se pe informația primită în timpul școlii.

„Pot spune cu mare bucurie că nu am luat ore suplimentare la materiile pentru Bacalaureat. Cu ajutorul profesorilor de la școală, cu o mare voință, încredere și motivație am reușit să iau o astfel de notă. De multe ori a fost greu, mai ales că a fost nevoie să mă autoeduc, să îmi impun să fac anumite lucruri, în special în perioada pandemiei, în care am învățat la fel de mult ca și la școală. Am conștientizat că doar dacă îți dorești cu adevărat și muncești în fiecare zi pentru un vis, vei ajunge la el. Am muncit mult, încât uneori familia și prietenii îmi ziceau „Nu mai învăța atât!””

În prezent, Maria se pregătește pentru examenul de admitere la Facultatea de Informatică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca unde, așa cum a transmis și tânăra absolventă, nu se ține cont de notele obținute la Bacalaureat.

În acest sens, ea a notat următoarele: „Am ales în urmă cu doi ani că vreau să merg pe informatică, iar în urmă cu un an am ales să mă pregătesc pentru admiterea la Facultatea de Informatică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Din păcate admiterea la această facultate nu ține cont de Bacalaureat așa că a fost nevoie de o pregătire suplimentară pentru examenul de admitere pe care îl voi susține peste două săptămâni.”


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Asociația Pro Infrastructură: Doar 4 constructori lucrează serios, restul neserioși sau veniți „la furat”

Publicat

în

Asociația Pro Infrastructură: Doar 4 constructori lucrează serios, restul neserioși sau veniți „la furat”

În România există patru mari antreprenori care lucrează la proiecte mari de infrastructură şi sunt serioşi, afirmă, Ionuţ Ciurea reprezentantul Asociaţiei Pro Infrastructura. El vorbeşte despre alte două categorii care au relaţii contractuale cu statul pentru realizarea de infrastructură rutieră: cei care îşi onorează contractele în alte state, dar nu şi în România, şi alţii veniţi „la furat”, care încheie contracte de pe urma cărora vor să scoată bani, fără a executa lucrările, informează News.ro.

„La noi, în domeniul ăsta s-a întâlnit hoţul cu prostul. Pentru că sunt patru constructori serioşi în România – pe infrastructură mare, antreprenori mari, vorbesc, nu sunt contractori, pentru că mai sunt şi acolo – sunt patru feciori mari şi laţi. În România există doar patru companii constructoare mari, antreprenori generali mari care îşi respectă contractul. Câţiva sunt într-un grup select că mai inaugurează şi autostrăzi înainte de termen şi reuşesc pentru că au putere financiară fie aici, în România, fie mai ales în ţara mamă sau la nivel european, să pună bani de la ei, să facă autostrada şi după aceea să-şi recupereze banii din celebrele claim-uri, revendicări pe care le plăteşte tot România şi alea nu sunt decontate de la Bruxelles. Dar măcar fac autostrada”, a afirmat Ionuţ Ciurea într-o emisiune difuzată, sâmbătă, de Digi 24.

Ciurea a vorbit despre alte două categorii de firme implicate în relaţia cu statul în ceea ce priveşte construcţia de drumuri.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Ceilalţi, care sunt neserioşi, în momentul în care s-au blocat în teren din diverse motive, birocratice sau că ţin lucrurile astea de ei – nu au putere financiară să finanţeze pe termen scurt, nu au motorină să-şi transporte pământul pe care să-l pună pe autostradă – în momentul ăla se blochează totul. Nici nu mai vorbesc de management, mai ales că sunt mulţi prezenţi în România care sunt prezenţi la nivel internaţional, dar la nivel internaţional fac treabă, la ei în ţară fac treabă. De ce? Pentru că sunt alte state, mai serioase decât statul român. Şi sunt alţii care sunt la furat, care în loc să facă treabă nu ştiu cum să tragă mai tare de contracte, de fiecare chichiţă, să vină aici să facă claim-uri, eventual să nu facă nimic”, a mai spus Ciurea.

El a adăugat că, în opinia sa, aceste din urmă firme plătesc mai mulţi avocaţi decât ingineri sau şoferi de basculantă.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare