Ruinele celei mai vechi biserici de rit bizantin de la nord de Dunăre, descoperite în Cetatea Alba Iulia în 2011, vor fi declarate monument istoric

Ruinele celei mai vechi biserici de rit bizantin de la nord de Dunăre, descoperite în Cetatea Alba Iulia în 2011, vor fi declarate monument istoric • Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Alba lucrează la dosarul de clasare ce va fi propus Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice

Alba Iulia se mândreşte cu cea mai mare cetate din România: fortificaţia în stil Vauban, construită în sec. XVIII, care a înglobat şi castrul Legiunii XIII Gemina ridicat de romani după cucerirea Daciei. În timpul lucrărilor de restaurare, în anul 2011, au fost descoperite ruinele unei biserici de secol X, de tradiţie bizantină. Cercetările arheologice au fost coordonate de dr. Daniela Marcu Istrate, care a publicat, ulterior, rezultatele preliminare ale activităţii desfăşurate în 2011.

”S-au dezgropat, în colţul de sud-vest al Cetăţii, vestigiile unei biserici de proporţii monumentale, cu plan în cruce greacă înscrisă de tradiţie bizantină («cea mai caracteristică planimetrie a arhitecturii ecleziastice bizantine»), care a funcţionat între mijlocul sec. X şi mijlocul sec. XI.

Această datare exactă se bazează pe un context arheologic cu mulţi indicatori şi pe evoluţia istorică a sitului şi a sudului Transilvaniei în general. Concluzia specialiştilor e că e vorba de cea mai veche biserică de influenţă bizantină de la nordul Dunării, şi una dintre foarte puţinele biserici datate din context în sec. X de pe teritoriul fostului imperiu bizantin. Ea este un reper important în cercetarea istoriei Transilvaniei şi a Ungariei şi studierea influenţelor arhitecturii bizantine în acest spaţiu.

Descoperirea ne dă certitudinea că Biserica bizantină era prezentă în secolele X-XI pe teritoriul Transilvaniei, încercând să menţină în sfera ei de influenţă o regiune vizată de cuceritorii maghiari. Ridicarea unei biserici e forma maximă prin care Imperiul Bizantin putea avea o penetraţie culturală şi religioasă în regiunile de graniţă pentru care avea interes. Tocmai acesta pare a fi fost cazul Transilvaniei la mijlocul secolului X”, se precizează în cercetarea preliminară referitoare la descoperirea spectaculoasă din urmă cu aproape 8 ani.

Se lucrează la dosarul de clasare

În 2018, Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Alba a demarat demersurile pentru declararea sitului monument istoric.

”Se lucrează la studiul de clasare. E nevoie ca la baza lui să stea studiul istoric întocmit de d-na arheolog Marcu Istrate. Tot ca parte a procedurii legale e nevoie de ridicarea topografică a perimetrului, cu care ne va ajuta primăria orașului. Trebuie ca noi, direcția, să întocmim o fișă a sitului. Când toată documentația va fi gata nu există niciun motiv pentru care Comisia Națională a Monumentelor Istorice să n-o aprobe. Odată dosarul validat, includerea pe lista monumentelor se face prin Ordin de ministru. Am demarat procedura de clasare în septembrie 2018. De menționat, odată ce procedura e demarată, conform legii situl are deja statut de monument istoric, chiar înainte ca ordinul să fie publicat în Monitor. Nu mă aștept să existe vreo contestație”, spune directorul instituției, Matei Drâmbărean.

Ca arheolog, acesta vede un concurs de proiecte pentru punerea în valoare a ruinelor bisericii

”Soluția va depinde de specialiști, arhitecți, arheologi, va fi probabil un concurs de proiecte. S-au folosit în alte locuri soluții cu cupolă sau podea de sticlă, dar acolo există deasupra o clădire care asigură o protecție, o temperatură constantă.

Altfel, odată dezgropat, situl se poate degrada. Sunt convins că monumentul va fi pus în valoare. Catedrala ortodoxă și cea catolică sunt două biserici surori, alături una de alta, acum comunică frumos între ele, sunt deschise. Noi am regândit relația dintre ele, este un dialog și vizual, s-a reamenajat și reconfigurat spațiul arhitectonic. Biserica de secol X va fi integrată în acest dialog spațial”, spune Matei Drâmbărean

Finanțarea ar putea fi asigurată din fonduri europene, cu implicarea Primăriei Alba Iulia și a Consiliului Județean Alba

Nevoia de cristalizare conceptuală Reprezentantul instituției spune că întârzierea cu care s-a abordat clasarea ca monument istoric are legătură doar cu nevoia de realizare a unui lucru profesionist.

”Nimeni n-a dorit să țină sub tăcere descoperirea, dar a fost nevoie de o cristalizare conceptuală. N-a existat un impediment, dar au fost dezbateri aprinse legate de posibila apartenență etnică a vestigiilor găsite. De aceea am așteptat, am vrut să facem lucrurile profesionist, cu proiecte aprobate de Comisia Națională. Vrem ca discuțiile să se așeze pe baze științifice. Ținem mult la partea academică, la bunele relații, lucrurile se rezolvă totdeauna neconflictual, cu dialog și bună înțelegere, fără a inflama. Vrem să gestionăm bine, să nu ne trezim cu animozități sau contestări ale clasării. Am avut în Alba Iulia proiecte mari, investiții frumoase în infrastructură, așa s-au făcut, și orașul a avut de câștigat”, afirmă Matei Drâmbărean.

Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia a primit în 2011 finanțare parțială pentru descoperirea ruinelor bisericii, cheltuielile fiind completate din surse proprii, dar pentru conservarea ruinelor nu au mai existat fonduri.

Ruinele nu puteau rămâne descoperite din cauza intemperiilor, astfel încât au fost acoperite în același an în care au fost descoperite, înainte de perioada de iarnă.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI