// ViewContent // Track key page views (ex: product page, landing page or article) fbq('track', 'ViewContent'); // Search // Track searches on your website (ex. product searches) fbq('track', 'Search');

Romanul întoarcerii în timp

~n acest 2010, pe drumul romanului contemporan, un cunoscut scriitor se `ntoarce cu nostalgie `n timpul copil\riei sale petrecute `ntr-un sat pierdut `n C@mpia Rom@n\. Romanul semnat de {tefan Dinic\, “Martor la facerea lumii” a ap\rut la Alba Iulia, ora[ul `nc\rcat de istorie care l-a adoptat ca fiu de credin]\. Este a noua sa construc]ie epic\ dup\: “Rude de gradul unu” (1986), “Linia de sosire” (1988), “Musafirul” (1989), “Unda de [oc” (1997), “Singur la masa t\cerii” (1998), “Dorna 16” (2005), “Neamuri de la ]ar\” (2008) [i “P@n\ la iubirea din toamn\” (2009).
Geneza romanului “Martor la facerea lumii” este str@ns legat\ de cel precedent, ap\rut `n 2009, “P@n\ la iubirea din toamn\”, `n care scene din copil\ria petrecut\ `n satul Sili[tea Gume[ti din Teleorman izbucnesc prin rememorarea `ntr-un plan secundar, printre momentele intrigii `n care sunt implica]i cei doi protagoni[ti ai c\r]ii: Profesorul [i Larisa Simion, `ntr-o iubire t@rzie, p\truns\ de lumina potolit\ [i binef\c\toare a toamnei. Cele c@teva povestiri autobiografice i-au dat scriitorului certitudinea c\ ele pot sta ca un nucleu la baza viitorului s\u roman.
Universul satului rom@nesc de c@mpie ni se dezv\luie dur `nc\ din primele pagini prin m\rturisirile angajate ale eu-lui narator: “De c@teva zile tata suferea de stomac. St\tea lungit `n pat, sup\rat mai mult, pentru c\ afar\ era cald, era var\, vreme prielnic\ de lucru…” Cu toate c\ timpul istoric `mb\tr@nise satul cu c@]iva ani, atmosfera e apropiat\ de cea `n care Nicolae Moromete o purta pe Bisisica la p\scut. Scena primar\ se `ntrege[te cu plecarea protagonistului c\r]ii – {tefan Minc\ – la ogoarele din P\m@nturi, cu c\ru]a, `mpreun\ cu Virgil, fratele mai mare, s\ str@ng\ pentru vite “iarb\, moor [i bolbur\”. Ajun[i `n c@mp, lini[tea de august e spart\ de strig\tul “Vin ru[ii!”. De parc\ s-ar fi dezl\n]uit r\zboiul [i la Sili[tea Gume[ti, femeile [i copiii fug `nnebuni]i de frica solda]ilor sovietici, iar c\ru]ele se `ntorc `n z\p\ceal\ spre satul abia p\r\sit. Vacarmul cre[te la apropierea coloanei ruse[ti. Ofi]erul rus “scund, cu uniforma mototolit\, cu [alele `n]epenite” face drum liber ma[inilor [i, treptat, spaima sili[tenilor se destram\ c@nd v\d c\ nu se `nt@mpl\ nicio agresiune.
Capacitatea scriitorului de a mi[ca mul]imea `ntr-un cadru principal este una dintre virtu]ile sale de romancier `nzestrat cu harul zugr\virii scenelor de mas\ pe care a [i dovedit-o `n alte scrieri. Prin dinamismul personajelor sale d\ autenticitate nara]iunii, transmite fluxul vie]ii adev\rate. Realismul pe care-l practic\ nu las\ loc idealiz\rii. Prin `ntregul spectacol, lumea copil\riei ce se deruleaz\ din aduceri aminte perfect `ntip\rite `n mintea [i `n inima sa ocup\ cea mai mare parte a spa]iului epic, lumea copil\riei dintotdeauna, a v@rstei universale, a purit\]ii care d\ piept, ca [i `n cea a lui Nic\ al lui {tefan a Petrei cu primele durit\]i ale vie]ii.
Apari]ia Armatei Ro[ii, care `n alte p\r]i s-a dovedit bestial\, abdicarea regelui receptat\ `n [coala din Sili[tea, declararea republicii, seceta din Moldova ajuns\ aici prin Petre, ]\ranul de o mare probitate moral\, constituie lumea lui {tefan Minc\ al\turi de fratele s\u Virgil de care e nedesp\r]it. E lumea, o alt\ lume nou\ [i grav\, care `ncepe a se na[te sub ochii lui, f\c@ndu-l martor la primele ei semne de gesta]ie.
La fel de dramatic\ se dovede[te `nt@mplarea `n care p@ndarul c@mpului Stan Ciup\geanu `l love[te f\r\ mil\, `n cap, cu ciomagul, pe Mielu S\nduleasa care p\[tea vaca, al\turi de narator, pe miri[te. Totul luase atunci o `ntors\tur\ nea[teptat\ pentru c\ cel lovit g\sise puterea de a riposta, [i cu o lovitur\ grea de ciomag, `l ucide pe p@ndarul cel sadic. Urmeaz\ drumul lui {tefan Minc\ la judec\toria din Turnu M\gurele, ca martor la proces [i un deznod\m@nt care-l disculp\ pe n\p\stuitul Mielu. Introspec]ia ad@nc\ pe plan psihologic a personajelor puse `n situa]ii conflictuale existen]iale dovede[te calit\]ile de analist `n procesele de con[tiin]\ ale eroilor s\i.
Dramatismul romanului e sporit de scenele de la aria de treierat, cu securi[tii n\v\li]i `n ma[ini pentru a lua gr@ul oamenilor drept cot\ [i arestarea oamenilor care se opuneau. Apoi, `n iarn\, cu ofi]erul securist care caut\ `n gospod\ria lor cea mai mic\ urm\ de cereale [i replica tat\lui, asemenea lui Ilie Moromete cu foncierea: “Asta e situa]ia. Nu am, nu dau!”. Primirea cravatei de pionier face din [colari “Bolderii lui Stalin”. Scenele dure provocate de noua or@nduire sunt echilibrate `ns\ de bucuria v@rstei fericite, cu zilele s\rb\torilor de iarn\ c@nd obiceiul colinde]elor n-a putut fi oprit de educa]ia comunist\ impus\ `n [coal\. Sosirea ursarilor cu animalele lor dresate aduce `n sat o raz\ de lumin\. Sau episodul avionului aterizat la marginea satului. Ultimul capitol al romanului se vrea o r\zbunare [i o speran]\, protagonistul [i ai s\i devenind martori la ceea ce a[teptau to]i rom@nii, s\ aud\ izb\vitorul “A murit Stalin!”. {i replica plin\ de ironie dat\ de profesorul lor: “N-a murit. A `ncetat din via]\!”
Construit din amintirile copil\riei p\strate cu fidelitate `n memorie [i tratate cu mijloacele artei literare de aleas\ ]inut\, romanul “Martor la facerea lumii” adaug\ prin bagajul informa]ional [i prin stil o nou\ valoarea `n c@mpul crea]iilor epice recente.
Ion GEORGESCU

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Un răspuns la Romanul întoarcerii în timp

  1. axinte 30.10.2010 la 8:32

    Este destul de dificil sa citesti un articol in care literele sunt inlocuite cu alte semne. Cere efort mare de concentrare, si uneori ajungand la sfarsit, tragi concluzia ca nu prea merita… Poate reusiti sa indreptati deficienta! Unirea in “haine” noi arata bine! Bravo!