Societate
Români la Paris
Prezenţa românească în Franţa şi mai ales în capitala hexagonului (antica Lutetia) este foarte veche şi datează mai cu seamă de la mijlocul veacului al XIX-lea („ai noştri tineri la Paris învaţă”) şi a celui următor (chiar şi după anul 1989!), când intelectuali de marcă, romancieri, poeţi, artişti plastici, istorici, arhitecţi şi mulţi alţii şi-au ales să se stabilească în oraşul-lumină. Mulţi dintre ei pot fi consideraţi ca făcând parte din elita spirituală franceză, adoptaţi şi recunoscuţi ca atare în noua lor patrie (fără să intrăm în amănunte, fenomenul se poate extinde şi în alte ţări occidentale sau dincolo de Ocean, unde românii constituie şi astăzi o comunitate distinctă).
Revenind la Franţa şi în oraşul de pe Sena să pomenim câteva din numele emblematice care au făcut carieră aici gândindu-ne dintr-o numeroasă listă la Eugen Ionescu, George Enescu, Emil Cioran, Elvira Popescu, Bujor Nedelcovici, Dinu Flămând (şi lista ar putea cotinua).
Mulţi dintre ei îşi dorm somnul de veci în celebrul cimitir Pere Lachaise unde, printre aleile numerotate, se înalţă şi monumentele sepulcrale ale atâtor români.
Am avut fericitul prilej să respir aerul Parisului în nenumărate ocazii care au reprezentat pentru cel care scrie nu numai simple vizite turistice dar şi descoperirea unor itinerarii şi locuri culturale care mi-au umplut sufletul de bucurie (acelaşi sentiment, îmi place să cred, l-au avut şi alţi conaţionali ajunşi la Paris, pe care i-am auzit vorbind româneşte în celebrele muzee, domuri, pe cheile Senei ori pe terasele unde după atâtea drumuri „a pied” ne-am oprit să ne tragem sufletul).
Aşa se face că, în cursul acestei veri capricioase, paşii ne-au purtat spre centrul Pompidou cu a sa arhitectură „futuristă”, şocantă (aşa trebuie să fi fost considerat, la începuturi şi simbolicul turn Eiffel!) ce adăposteşte numeroase spaţii media, biblioteci, librării (specializate în lucrări de artă şi patrimoniu universal), buticuri ori cafenele. În faţa clădirii, într-o piaţă dreptunghiulară înclinată pe o latură (amintind de dispunerea scaunelor într-un amfiteatru antic) se produceau feluriţi artişti ambulanţi ce interpretau cu aplomb pe melodii din spaţiul peruan, fie un trio de mongoli în costume de aminteau de temutul Genghis-han, ce încântau nu numai prin insolita prezenţă dar şi prin cântecele lor din pustiurile deşertului Gobi. Lor li se adăugau numeroşi „artişti” ce încercau să atragă privirile (şi banii) prin produse mai mult sau mai puţin artizanale.
Ţinta noastră precisă nu era alta decât Atelierul lui Brâncuşi (1876-1957). Sosit la Paris în anul 1904, acesta a ocupat diverse ateliere (situate în 8 locaţii pariziene) dintre care cel mai cunoscut a fost cel situat în Impasse Ronsin 11 din cartierul Montparnasse, acolo unde a creat majoritatea lucrărilor sale.
Înainte cu un an de la dispariţia lui fizică, celebrul deja artist, originar din Hobiţa Gorjului şi-a cedat statului francez atelierul cu toate lucrările terminate sau în curs de finalizare, la care au fost adăugate mobilierul, uneltele şi biblioteca, sub rezerva ca Muzeul Naţional de Artă să reconstituie „averea lui spirituală” (ne întrebăm, desigur având răspunsul, ce s-ar fi întâmplat cu acest patrimoniu brâncuşian dacă ar fi fost cedat statului român!) Aşa se face că la 28 ianuarie 1997 visul maestrului a devenit realitate, în clădirea special edificată fiind plasat atelierul ce reconstituie vechea viziune a „creării unei unităţi între spaţiu şi sculptură”.
Intrarea liberă este precedată de o sală de primire unde ghizii (amabili) îţi oferă amănunte despre omul şi artistul Brâncuşi. În cele patru spaţii luminate discret sunt expuse creaţiile brâncuşiene care au făcut vâlvă nu numai în mediul artistic dar şi printre numeroşii exegeţi ai artei moderne. Aici, totul îţi atrage privirea începând cu uneltele artistului expuse pe un întreg perete, ustensile de tăiat lemnul, cioplit piatra ori finisat metalul, materiale din care „geniul” şi-a imaginat geneza (Oul), Pasărea (Cocoşul, vestitorul zorilor ori măiastra), numeroasele schiţe şi portrete a ceea ce va deveni Domnişoara Pogany ori personaje ale antichităţii (Muza adormită, Prometeu, Leda). Nu în ultimul rând pot fi văzute mai multe din machetele celor trei simboluri, imaginate de Brâncuşi, pline de tâlc şi idei metafizice: Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana Infinitului, ale căror originale se înalţă la Tg. Jiu.
Reconstituirea atelierului, parte distinctă a Muzeului Naţional de Artă Modernă este datorată artistului Renzo Piano, deschiderea oficială a acestui muzeu românesc în inima Parisului fiind onorată de d-na Pompidou, soţia fostului preşedinte Georges Pompidou.
„Încăpăţânarea” olteanului de a nu-şi vinde lucrările ci de a le ceda publicului a fost finalizată exemplar, creaţia sa intrată în patrimoniul artelor plastice fiind acum la îndemâna oricui. Şi în privinţa lui, ca şi a altora ca el, este meritul străinătăţii de a-i pune în valoare opera perenă.
Nu aş putea încheia aceste sumare gânduri pariziene fără a nu aminti faptul că am citit în ţară, în ediţia naţională a cotidianului „Libertatea” din 24 septembrie 2010 despre intenţia poetului Laurian Stănchescu de a iniţia o campanie de strângere de semnături pentru a aduce osemintele lui Brâncuşi în Gorj, adică în pământul său natal. Îmi este teamă ca acest lucru să nu devină ca atâtea altele, o simplă himeră.
Vasile MOGA
Opinii - Comentarii
5 iunie: Ziua Învățătorului. Nașterea dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern din România
5 iunie: Ziua Învățătorului. Nașterea dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern din România
Ziua Învățătorului se sărbătorește în data de 5 iunie, în România, dată ce coincide cu data de naștere a dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern românesc. Gheorghe Lazăr a înființat în 1818, în București, prima școală cu predare în limba română, Școala de la Sfântul Sava. Stabilirea Zilei Învățătorului a fost aprobată pe data de 9 octombrie 2007 de Parlament și apoi prin Legea nr. 289 din 29 octombrie 2007. Manifestarea are caracter educațional, național, apolitic și cultural.
Ziua Mondială a Profesorilor, cunoscută și sub numele de Ziua Internațională a Profesorilor, este o zi internațională organizată anual pe 5 octombrie. Înființată în 1994, comemorează semnarea Recomandării UNESCO / ILO din 1966 privind statutul cadrelor didactice, care este un instrument de stabilire a standardelor care abordează statutul și situațiile cadrelor didactice din întreaga lume. Această recomandare prezintă standardele referitoare la politica personalului din educație, recrutare și formare inițială, precum și formarea continuă a cadrelor didactice, angajarea acestora și condițiile de muncă.
Ziua Mondială a Profesorilor își propune să se concentreze pe aprecierea, evaluarea și îmbunătățirea educatorilor lumii și să ofere o oportunitate de a lua în considerare problemele legate de profesori și predare.
În România, Ziua Profesorului este marcată diferit de Ziua Învățătorului (5 iunie) începând cu anul 2013, conform unei decizii luate de Ministrul Educației Naționale. Astfel, Ziua Învățătorului se dorește a fi un prilej bun de reflecție asupra școlii și a slujitorilor ei, o oportunitate pentru a ne manifesta gratitudinea față de dascăli. Nu întâmplător a fost aleasă ziua de 5 iunie, care reprezintă data nașterii ”fondatorului învățământului în limba națională în Țara Românească” – Gheorghe Lazăr.
Născut pe data de 5 iunie 1779, la Avrig, Gheorghe Lazăr a fost luat de mic în casa baronului Samuel von Brukenthal. Remarcându-i aplecarea pentru învățare, baronul l-a sprijinit prin trimiterea acestuia la gimnaziile din Sibiu și Cluj și apoi să îți continue studiile la Viena, prin cunoștințe superioare de filosofie, istorie și de științe fizico-matematice. Acesta a studiat și teologia ulterior. Gheorghe Lazăr a înființat în anul 1818 primele cursuri de ingineri hotarnici din Țara Românească, cu predare în limba română, la Şcoala Academicească pentru Științele Filozofești și Matematicești de la Mânăstirea Sfântul Sava din București, an în care a fost pusă piatra de temelie a Universității Politehnica din București.
Sursa: twinkl.ro
Opinii - Comentarii
Rusalii 2023: Ce nume se sărbătoresc de Rusalii? Spune-le ”La mulți ani”!
Rusalii 2023: Ce nume se sărbătoresc de Pogorârea Sfântului Duh? Spune-le ”La mulți ani”!
Pogorârea Sfântului Duh, cunoscută și sub numele de Rusaliile, este sărbătorită la 50 de zile de la Învierea Domnului. În anul 2023, Rusaliile vor fi sărbătorite pe data de 4 iunie, la 50 de zile de la Paște și la 10 zile de la Înălțarea Domnului.
Citește și: Mesaje de Rusalii • Urări de Rusalii • Felicitări de Rusalii
Această zi de sărbătoare are multiple denumiri, cum ar fi Sărbătoarea Săptămânilor, Sărbătoarea Recoltei și Sărbătoarea celor dintâi roade. În această zi sfântă, credincioșii aduc mulțumiri pentru grâul nou recoltat în vara și aduc ofrande în semn de recunoștință.
De asemenea, pe data de 4 iunie, se sărbătoresc trei nume comune în România: Roxana, Rusalin și Ruxandra. Numele Roxana are origine slavă și înseamnă „sclipire” sau „strălucire”. Totuși, numele Roxana derivă din numele grecesc Rhōxanē, care în limba latină este Roxana, nume purtat de soția lui Alexandru cel Mare.
Citește și: Obiceiuri și tradiții de Rusalii: Sărbătoarea Rusaliilor, celebrată în aceeași zi cu Pogorârea Duhului Sfânt
În această zi sfântă, credincioșii participă la slujba de Liturghie în biserică, unde se binecuvântează frunze de nuc sau de tei, simbolizând limbile de foc care au apărut deasupra capetelor Sfinților Apostoli. După slujbă, oamenii oferă oale de lut cu mâncare celor nevoiași, fără ca aceștia să știe cine le-a oferit ajutorul, practicând astfel actul de milostenie în tăcere.
Opinii - Comentarii
Rusalii 2023: Ce semnificație are această mare sărbătoare? Tradiții pentru această zi sfântă
Rusalii 2023: Ce semnificație are această mare sărbătoare? Tradiții pentru această zi sfântă
Rusaliile, cunoscute și sub numele de Cincizecimea, reprezintă una dintre cele mai vechi sărbători creștine. Anual, la 50 de zile după Învierea Domnului, este marcată această importantă sărbătoare, respectată de toți credincioșii. Rusaliile nu au o dată fixă, fiind sărbătorite la 50 de zile după Înviere. Această mare sărbătoare mai este denumită Duminica Cincizecimii sau Pogorârea Duhului Sfânt și se consideră una dintre cele mai vechi și relevante sărbători.
Citește și: Mesaje de Rusalii • Urări de Rusalii • Felicitări de Rusalii
Se crede că în această zi a fost întemeiată Biserica, atunci când 3.000 de oameni s-au convertit la creștinism. Sărbătoarea Rusaliilor are o semnificație specială, întrucât credincioșii celebrează momentul în care Dumnezeu a trimis Duhul Sfânt peste Apostoli, care s-au adunat la Ierusalim, transformându-i astfel în primii credincioși în care s-a revărsat puterea Duhului Sfânt.
Citește și: Obiceiuri și tradiții de Rusalii: Sărbătoarea Rusaliilor, celebrată în aceeași zi cu Pogorârea Duhului Sfânt
După Pogorârea Duhului Sfânt, Apostolii au primit darul de a vorbi în limbi necunoscute anterior, permițându-le să răspândească cuvântul lui Iisus Hristos.
Rusaliile sunt sărbătorite în data de 4 iunie, iar începând din 2008, prima și a doua zi de Rusalii au fost declarate zile libere în România, astfel că românii vor beneficia și de liberă la data de 5 iunie. În calendarul creștin-ortodox, ambele zile de Rusalii sunt marcate cu o cruce roșie.
-
Opinii - Comentariiacum 14 ore
5 iunie: Ziua Învățătorului. Nașterea dascălului Gheorghe Lazăr, întemeietorul învățământului modern din România
-
Actualitateacum 15 ore
VIOLENȚĂ într-o comună din Alba: Un bărbat beat și-a luat iubita la bătaie. Cum a fost pedepsit
-
Ştirea zileiacum 11 ore
Locul din ALBA unde femeile sunt interzise: Este „Athosul” din țara noastră
-
Ştirea zileiacum 14 ore
Modernizarea unor drumuri din satele Valea Poienii și Vâlcea, din comuna Bucium. Undă verde din partea APM Alba
-
Curier Județeanacum 15 ore
„Recoltă bogată” de șoferi beți pe drumurile din Alba, în minivacanța de Rusalii: Câți au fost prinși de polițiști
-
Actualitateacum 10 ore
Peste 50% dintre elevii de liceu din România au fumat țigări electronice sau produse de tutun încălzit în ultimele 30 de zile