Proiect: În 2018 România va aloca 33 milioane de lei pentru calitatea aerului, prin Fondul de Mediu

Potrivit notei de fundamentare a proiectului de buget pentru Fondul de Mediu și Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), publicat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului, România va aloca, în 2018, suma de 13 milioane de lei pentru Programul de dezvoltare și optimizare a Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului, respectiv 20 de milioane de lei pentru reducerea impactului asupra atmosferei, apei și solului, inclusiv monitorizarea calității aerului.

Conform grilei de finanțare a programelor naționale privind protecția mediului, sunt precizate la categoria ”Reducerea impactului asupra atmosferei, apei și solului, inclusiv monitorizarea calității aerului” credite bugetare în valoare de 20 de milioane lei, respectiv credite de angajament în cuantum similar.

De asemenea, pentru gestionarea deșeurilor sunt prevăzute 10,995 milioane lei din bugetul de stat, în timp ce 76,745 milioane lei sunt notate drept credite de angajament.

La categoria referitoare la efectuarea de monitorizări, studii și cercetări în domeniul protecției mediului și schimbărilor climatice privind sarcini derivate din acorduri internaționale, directive europene sau alte reglementări naționale sau internaționale, precum și cercetare-dezvoltare în domeniul schimbărilor climatice, ar urma să fie alocate 10 milioane de lei (credite bugetare) și 26,950 milioane lei din credite de angajament.

În plus, de la Fondul de mediu este preconizată o alocare de 200.000 de lei pentru Programul național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localitățile din mediul urban, în timp ce pentru Programul de dezvoltare și optimizare a Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului este prevăzută suma de 13 milioane de lei pentru 2018. În 2016, ministerul de resort a alocat 2,7 milioane de lei pentru înlocuirea echipamentelor uzate din respectiva Rețea.

Proiectul de HG privind bugetul de venituri și cheltuieli pentru Fondul de Mediu și al AFM va fi în dezbatere publică până la data de 4 februarie 2018, iar cei interesați pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termenul-limită la Ministerul Mediului – Administrația Fondului pentru Mediu.

Comisia Europeană (CE) i-a convocat pe 30 ianuarie 2018, la Bruxelles, pe miniștrii mediului din nouă țări membre, inclusiv România, state vizate de procedura de infringement pentru nerespectarea normelor de calitate a aerului, conform AFP.

Țările respective fac parte din cele 23 de state care depășesc limitele de emisii fixate în Uniunea Europeană pentru dioxidul de azot sau particulele fine (PM10), poluanți legați mai ales de circulația rutieră și care sunt periculoși pentru sănătate. Lista statelor convocate a cuprins: Cehia, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, România, Slovacia, Spania și Ungaria. Împotriva acestor țări, Comisia Europeană are în vedere să sesizeze Curtea de Justiție a UE (CJUE).

România a fost reprezentată în cadrul reuniunii ministeriale de o delegație condusă de către secretarul de stat, Laurențiu Neculăescu, după a informat Ministerul Mediului într-un comunicat de presă transmis AGERPRES.

”În cadrul acestei întâlniri, România a prezentat măsurile întreprinse și progresele înregistrate de autoritățile administrației publice locale și de cele de mediu cu privire la acțiunile realizate în vederea îmbunătățirii calității aerului și, implicit, a stării de sănătate a populației. De asemenea, România a solicitat, sub mecanismul Evaluarea implementării legislației de mediu (EIR), sprijinul Comisiei oferit prin instrumentul TAIEX P2P (Peer to Peer) în domeniul calității aerului. La finalul discuțiilor, tuturor statelor participante li s-a solicitat să transmită Comisiei, oficial, până luni, 5 februarie a.c., detalii privind aspectele prezentate pe parcursul întâlnirii”, preciza ministerul român de resort.

Anul trecut, pe 14 iunie, Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în legătură cu deficiențele semnificative în ceea ce privește monitorizarea poluării aerului.

”Poluarea atmosferică reprezintă un risc important pentru sănătatea publică, provocând mai mult de 25.000 de decese premature pe an în România. Acest prim avertisment include rețeaua de monitorizare a unei game largi de zone și aglomerări, precum și toți principalii poluanți, inclusiv dioxidul de sulf, dioxidul de azot și oxizii de azot, pulberile în suspensie, plumbul, benzenul, monoxidul de carbon și ozonul, arsenul, cadmiul, mercurul, nichelul și hidrocarburile aromatice policiclice. O monitorizare adecvată este o cerință fundamentală pentru verificarea conformității cu diferitele standarde ale UE în ceea ce privește calitatea aerului. Legislația UE privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa le impune statelor membre sa evalueze calitatea aerului pe întreg teritoriul lor și să ia măsuri pentru a limita expunerea cetățenilor la poluanți”, se arăta într-un comunicat de presă al Executivului comunitar.

Scrisoarea de notificare reprezintă deschiderea formală a procedurii de infringement, Comisia având rolul de autoritate de investigare.

Conform statisticilor oficiale, peste 400.000 de oameni își pierd viața prematur în fiecare an în Uniunea Europeană din cauza calității precare a aerului, care stă și la originea unor boli respiratorii și cardiovasculare.

Directiva europeană 50/2008 stabilește limitele de calitate a aerului care nu pot fi depășite în niciun loc din Uniunea Europeană și care obligă statele membre să limiteze expunerea cetățenilor europeni la substanțele poluante din aer.

În pofida acestei obligații, calitatea aerului rămâne o problemă în multe țări membre. Astfel, în 23 din cele 28 de state membre standardele de calitate a aerului sunt încă depășite – în total în peste 130 de orașe din Europa.

Sursa: agerpres.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---