Actualitate
Programul Electric Up: IMM-urile și cei din HoReCa vor beneficia de fonduri de la stat pentru instalarea de panouri fotovoltaice
De astăzi, întreprinderile mici și mijlocii și cei din domeniul HoReCa, vor putea accesa de la stat sume de până la 100.000 de euro pentru instaralea de panouri fotovoltaice și stații de reîncărcare a mașinilor electrice, în cadrul schemei de finanțare Electric Up. Totodată, pentru a completa cadrl legislativ al schemei și pentru a face posibilă solicitarea banilor în cadrul acesteia, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a finalizat, în data de 27 noiembrie, ghidul de finanțare.
Ministerul Economiei a anunțat că, de vinerea care urmează (de la ora 10:00), formularul electronic pentru înscriere în programul Electric Up va fi disponibil aici. Perioada efectivă de înscrieri va dura până în 1 februarie 2021 (inclusiv).
În plus, a fost adoptată varianta finală a ghidului de finanțare a programului Electric Up, după ce Ministerul Economiei a aprobat, în 27 noiembrie, ordinul ce conține acel ghid. Programul de finanțare este prevăzut de OUG 159/2020, act normativ apărut la început de septembrie.
Cei interesați vor putea găsi formularul de înscriere în program în cadrul anexei nr. 2, atașate ghidului. De asemenea, ei vor fi nevoiți să completeze o serie de spații libere, în cadrul platformei.
Ce presupune programul Electric Up, cine va avea acces la el și ce condiții va trebui să îndeplinească
În primul rând, ghidul stabilește că finanțarea nerambursabilă de cel mult 100.000 de euro se va putea folosi “pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică cu o putere instalată cuprinsă între 27 kWp – 100 kWp necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în Sistemul Energetic Național, precum și cel puțin o staţie de reîncărcare de minim 22 kW pentru vehicule electrice şi electrice hibrid plug-in”.
Apoi, ghidul programului Electric Up stabilește că vor putea cere bani IMM-urile și firmele din domeniul HoReCa:
- ce dețin un contract de furnizare a energiei electrice de cel puțin un an la adresa unde solicită finanțarea;
- ce nu au datorii la plata taxelor, impozitelor, contribuţiilor şi amenzilor către bugetul de stat sau cele locale;
- care au (sau sunt de acord să-și deschidă) cont la Trezorerie și
- care nu sunt în procedură de insolvență, de dizolvare, lichidare, desfiinţare, închidere, radiere sau sub administrare specială.
De asemenea, va fi obligatoriu pentru solicitanți să se angajeze că vor respecta anumite aspecte de ordin tehnic și că își vor instala echipamentele prin instalatorul ales.
Totuși, când vine vorba despre cei din HoReCa, doar firmele cu următoarele coduri CAEN vor putea cere bani în cadrul programului Electric Up:
- 5510 – Hoteluri și alte facilități de cazare similare;
- 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe și perioadă de scurtă durată;
- 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere;
- 5590 – Alte servicii de cazare;
- 5610 – Restaurante și alte activități de servicii de alimentație;
- 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente;
- 5629 – Alte activități de alimentație;
- 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor;
- 9329 – Alte activități recreative și distractive.
După semnarea contractului de finanțare, cei ce primesc bani în cadrul acestui program vor putea implementa proiectul în 12 luni, perioada de monitorizare fiind de cinci ani după încheierea perioadei de implementare.
Așa cum apare în ghidul de finanțare, programul Electric Up va avea caracter multianual şi se va aplica la nivel naţional, „[s]uma necesară implementării programului fiind de maximum 476 milioane lei în primul ciclu de finanțare”.
Actualitate
Vouchere de vacanţă pentru angajaţii din sectorul privat: Ce beneficii vor avea acestea pentru turismul românesc
Vouchere de vacanţă pentru angajaţii din sectorul privat: Ce beneficii vor avea acestea pentru turismul românesc
Corina Martin a prezentat, în Senat, beneficiile măsurii privind acordarea tichetelor de vacanţă şi angajaţilor din sectorul privat.
Secretarul General al Federaţiei Patronatelor din Industria Ospitalităţii din Romania (FPIOR) a prezentat şi susţinut, marţi, în numele patronatelor din industria HoReCa, beneficiile şi impactul pozitiv pe care îl va genera pentru dezvoltarea şi promovarea turismului românesc măsura privind acordarea de tichete de vacanţă şi angajaţilor din sistemul privat, fără costuri din partea angajatorilor.
Corina Martin a fost prezentă la dezbaterea din Senatul României, pe marginea propunerii legislative depuse de un grup de senatori PNL, PSD, UDMR.
„Considerăm că eliminăm astfel inechităţile şi discrepanţele dintre salariaţii din sistemul bugetar şi cei din sistemul privat, şi oferim astfel posibilitatea acordării de vouchere de vacanţă şi către 4,2 milioane de angajaţi din sistemul privat, în valoare de 1.450 lei anual, fără a implica niciun efort financiar din partea angajatorilor. Practic, valoarea de 1.450 lei/angajat se va deduce din impozitele pe salarii/CAS pe care angajatorii le-ar plăti către stat. Luăm însă în calcul că bugetul central nu pierde prin această deducere, ci va câştiga, prin încasările sub formă de TVA, taxe, impozit pe profit etc, care se întorc din industrie, în cuantum de 60-65%, în bugetul de stat”, a declarat Corina Marin.
Ea a subliniat că, în acest fel, se repară o inechitate evidentă între cele două categorii de angajaţi şi se acordă încă un instrument de susţinere pentru industria ospitalităţii din România.
„Proiectul legislativ va intra în circuit rapid în dezbatere şi aprobare în Camera Deputaţilor şi vom continua să susţinem necondiţionat această măsură, în vederea adoptării ei pe întregul parcurs legislativ”, a punctat oficialul.
Actualitate
Piața de retail din România rămâne printre cele mai profitabile din regiune. Ce planuri există pentru județul Alba?
Piața de retail din România rămâne printre cele mai profitabile din regiune. Ce planuri există pentru județul Alba?
Piața de retail din România rămâne printre cele mai profitabile din regiune și există branduri noi care mai doresc să vină aici în acest an, a declarat directorul agenției de retail Colliers România, Liana Dumitru, la o conferință de specialitate, vineri trecută.
„Am încheiat un an destul de dificil cu multe provocări, dar și cu rezultate peste așteptări. Am asistat la o revenire rapidă a consumului după ridicarea restricțiilor, odată cu venirea verii, trafic ridicat în centrele comerciale, consum pe cap de locuitor cu niveluri peste țări. în regiune.Deși în 2022 aveam în jur de 150.000 de metri pătrați de proiecte de retail anunțate, doar jumătate dintre ele au fost livrate, majoritatea fiind amânate până în acest an.Piața din România rămâne în continuare printre cele mai profitabile din regiune, așa că există noi branduri care încă doresc să intre pe piață anul acesta. Anul trecut am văzut mărci precum Primark, Footlocker și Teddy și-au deschis primele magazine locale. Ne așteptăm ca și alte mărci să ni se alăture anul acesta. S-ar putea să vedem astfel de tendințe venind de pe piețele din Polonia. Polonia este, totuși, în mod tradițional o poartă de intrare în regiune pentru mărcile occidentale, dar am observat un interes crescut și din partea țărilor baltice, nordice și Ucraina. companiile care sunt deja prezente pe piață cu unele dintre mărcile din portofoliu să vină cu noi concepte, pentru a-și consolida în continuare cotele de piață”, a subliniat Dumitru.
Potrivit lui Dumitru, factorii de incertitudine care au planat asupra întregii piețe în 2022 au fost creșterea costurilor de construcție, utilități și finanțare, ceea ce a îngreunat atât de mult întregul proces decizional la nivel de companie.
„Din cei puțin peste 75.000 de metri pătrați care au fost livrați anul trecut, majoritatea au fost proiecte de parcuri cu amănuntul sau extinderi ale proiectelor existente. Am văzut extinderi în București, Craiova, Baia Mare sau în zone satelit, comunități satelit, proprietăți de zonă rezidențială în apropierea marilor orașe precum precum Timisoara, Cluj, Iasi, chiar si Bucuresti.Anul acesta arata mult mai efervescent.Avem 240.000 de metri patrati anuntati la livrare si am putea spune ca este cea mai mare livrare din ultimii zece ani.Desigur, pot fi mai multe schimbari, dar ne asteptam sa se adevereasca undeva in jur de 200.000 de metri patrati.Peste jumatate din proiectele anuntate sunt proiecte de retail park.Anul acesta, Aradul va fi vedeta cu doua proiecte anuntate, dar vom vedea si alte orase – Alba Iulia, Pitesti, Giurgiu, Vaslui, Campulung – primesc noi proiecte.De asemenea, dupa o pauza de mai bine de sase ani, vom avea si o prima livrare a unui mare centru comercial traditional in Craiova – Promenada Mall – o suprafata de 65.000 mp. proiect de metru urmând să fie livrat spre sfârșitul anului”, a spus Liana Dumitru.
Dumitru a adăugat că, în ceea ce privește cererea, majoritatea categoriilor de retail au avut creșteri semnificative în 2022, atât față de 2000, cât și chiar față de 2021.
Unii dintre cei mai importanți jucători din industria imobiliară au participat vineri la evenimentul „Real Estate & Construction Forum”, unde a fost discutată stadiul actual al industriei imobiliare, cu accent pe retail, industrial și logistică și birouri și sectoare rezidentiale.
Actualitate
Scutiri de la plata impozitului pe profit pentru 10 ani: Cine ar putea beneficia de facilitățile pe care le pregătește Guvernul
Scutiri de la plata impozitului pe profit pentru 10 ani: Cine ar putea beneficia de facilitățile pe care le pregătește Guvernul
Un pachet de propuneri de facilități fiscale sunt pregătite de Executivul de la București pentru a crește atractivitatea zonelor libere din România și să atragă mai mulți investitori, dar și forță de muncă de peste hotare.
Proiectul legislativ propus de reprezentanții coaliției de guvernare prevede că, în zonele libere, concesionarii terenurilor și construcțiilor ar putea fi scutiţi de la plata impozitului pe profit în primii 10 ani de activitate. Proiectul mai prevede ca pentru întreaga durată a contractului de concesiune să fie scutiţi și de la plata impozitului pe clădiri şi terenuri.
Totodată, propunerea legislativă mai prevede că administraţiile zonelor libere să fie scutite de la plata impozitului pe clădirile din proprietate. Cu condiția ca acestea să nu fie închiriate sau concesionate. De asemenea, administrațiile vor putea da în arendă terenurile agricole libere neînchiriate şi neconcesionate, unor persoane juridice autorizate.
Proiectul legislativ, inspirat de modelul Lituaniei de gestionare a zonelor libere, mai prevede că după scutirea de la plata impozitului pe profit în primii 10 ani de activitate, concesionarii să achite doar 7,5% în următorii șase ani.
Liber la asociere cu investitorii străini
Pentru că, în prezent, regiile autonome ale zonelor libere nu beneficiază de posibilitatea de a desfăşura activităţi de marketing pentru a atrage operatori economici, proiectul aduce o modificare și în acest sens. Astfel, propunerea prevede că administrațiile zonelor libere și operatorii se vor putea asocia cu persoane fizice sau juridice, române ori străine, ”pentru promovarea activităţilor din zonele libere şi identificarea de participanţi la procedurile de concesionare/închiriere”.
O altă modificare inclusă este referitoare la clădirile din interiorul zonelor libere care vor putea fi amenajate ca spații de cazare temporare pentru angajaţii operatorilor economici din zona liberă. Prevederea anterioară este că “clădirile din interiorul zonelor libere nu pot fi folosite ca locuinţe” cu excepţia locuinţelor de serviciu.
Facilități pentru atragerea de forţă de muncă din afară
Conform inițiatorilor proiectului necesitatea modificării regimului clădirilor arată că din întâlnirile cu operatorii/concesionarii de pe platforma Curtici a Regiei a reieşit necesitatea cazării personalului în interiorul zonei libere. Din feedback-ul primit a reieșit că principalele priorități sunt scăderea costurilor cu cazarea și transportul angajaţilor, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă prin eliminarea timpului necesar deplasării la/de la locul de muncă, respectiv creşterea confortului angajaţilor.
Prin argumentele aduse de autorii proiectului pentru crearea unui pachet de facilități fiscale special pentru zonele libere se numără și situaţia geopolitică actuală privind Ucraina. Potrivit acestora, conflictul din țara vecină determină anumiţi investitori să își relocheze producţia industrială către zona României, iar crearea acestuipachte ar crește atractivitatea ofertei. Totodată, conform autorilor, criza acută de forţă de muncă din România obligă operatorii economici să recurgă la la atragerea de forţă de muncă din state terţe, conform unei analiza Profit.ro.
Sursa: infofinanciar.ro
-
Opinii - Comentariiacum 17 ore
25 martie: Creştinii sărbătoresc Buna Vestire sau Blagoveştenia. Tradiţii şi obiceiuri
-
Opinii - Comentariiacum 17 ore
25 martie: Ziua naţională a pădurilor: De la dezastre naturale la defrișări, aceste importante resurse au nevoie de ajutorul nostru
-
Sportacum 12 ore
FOTO: Colegiul Național “Inochentie Micu Clain” Blaj, calificat la faza pe țară la ONSS volei feminin licee
-
Curier Județeanacum 16 ore
O cetate dacică din Alba, una dintre cele mai vechi din spațiul intercarpatic va fi redată circuitului turistic. Cum o numea Ptolemeu
-
Sportacum 11 ore
FOTO, LIVE-TEXT: Metalurgistul Cugir – CSM Unirea Alba Iulia 2-0 (1-0), în derby „de Alba” | Cugirenii, primul succes al anului, „alb-negrii”, întâia înfrângere!
-
Sportacum 11 ore
FOTO: CS Ocna Mureș – ACS Tg. Mureș 0-3 (0-1) în ultima rundă din sezonul regular | „Lanterna roșie” continuă seria decepțiilor