Privatizarea cuprului în condiţii netransparente tip Petrom

    Cuprumin Abrud va trece din nou prin aventura privatizarii. Compania va fi scoasă în scurt timp la vânzare în condiţii deocamdată netransparente: nu s-a anunţat nici preţul de pornire şi nici zăcămintele existente. Această situaţie dă naştere unor speculaţii care apar în jurul unei companii care până acum a fost ţinta unor ţepe de zeci de milioane de euro. Suma de pornire vehiculată de surse din Ministerul Economiei a fost aceea de 50 de milioane de euro, o sumă modestă în comparaţie cu valoarea zăcământului de cupru, aur şi argint vehiculat: 10 miliarde de euro. Calculul este forţat întrucât este făcut la actualul preţ al zăcămintelor pe piaţa mondială şi făcând abstracţie de costurile de exploatare. Totuşi, chiar şi aşa diferenţa este imensă. Directorul Cuprumin, Nicolae Pavel, a declarat însă că, de fapt, zăcămintele de aur şi argint de la Roşia Poieni „sunt în cantităţi foarte mici”, în schimb cel de minereu de cupru se cifrează la 1 miliard de tone, în condiţiile în care preţul cuprului pe piaţa mondială se menţine la cote ridicate.
Tot directorul Cuprumin a spus că preţul de pornire a licitaţiei este mai mare decât cel vehiculat în mediul de afaceri, 50 de milioane de euro. „Preţul de pornire a licitaţiei este cel rezultat în urma procesului de evaluare a companiei şi este mai mare de 50 de milioane de euro”, a precizat Pavel, care însă nu a dorit să avanseze suma reală. El crede că doar un investitor străin poate să facă investiţiile de care societatea are nevoie şi de care depinde funcţionarea în continuare a acesteia.
Doar la o primă strigare este nevoie de 16-18 milioane de euro pentru rezolvarea problemelor de mediu şi anume realizarea staţiei de neutralizare a apelor acide, condiţie de conformare impusă de Uniunea Europeană. Apoi ar fi datoriile istorice, în valoare de peste 60 de milioane de lei (echivalentul a 14 milioane de euro), sumă datorată către Electrica, pe care tot viitorul proprietar trebuie să o achite. „Sunt multe de făcut aici, staţia de neutralizare care e urgentă, datoriile istorice care trebuie plătite şi apoi modernizările de care are nevoie societatea”, a precizat Nicolae Pavel. El spune că ar fi fost de dorit ca societatea să rămână în proprietatea statului, însă acesta nu are bani de investiţii. Chiar şi aşa, fără modernizări şi funcţionând „la minim” cum spune directorul societăţii, Cupru Min S.A. a înregistrat anul trecut un profit de 4,5 milioane euro şi de aici îşi iau salariul lunar 490 de angajaţi. De precizat însă că Statul Român nu este întotdeauna aşa sărac şi găseşte resurse nebănuite pentru lucruri mai puţin utile. Spre exemplu, unul dintre cele mai mediatizate cazuri de risipă a banilor unde s-au plătit 12 milioane de euro pentru un patinoar olimpic la Braşov.
Cel mai circumspect cu privire la privatizarea totală a Cupru Min se dovedeşte a fi primarul oraşului Abrud, Tiberiu Raţiu, care are experienţa privatizării precedente făcute de Energomineral. „Eu, ca administrator, sunt circumspect, am o îndoială când vine vorba despre privatizare pentru că am avut experienţa neplăcută cu cei de la Energomineral. L-am rugat şi pe ministrul Economiei, Ion Ariton, atunci când a venit în vizită, să aibă în vedere şi părerea noastră, iar în procesul de privatizare să se ţină cont şi de factorul social şi uman. Dacă vine un investitor care mâine se apucă să vândă utilajele?! Dacă vine un investitor pe care nu-l interesează să exploateze, ci doar să facă un joc al bursei?! Sunt probleme pe care mi le pun şi de care sper să se ţină cont atunci când se face privatizarea”, a declarat Tiberiu Raţiu, primarul oraşului Abrud.
Anunţul privind lansarea licitaţiei pentru întreg pachetul de acţiuni de la S.C. Cupru Min S.A. Abrud, societate care deţine şi licenţa de exploatare a zăcământului din subsol, este aşteptată de pe o zi pe alta. De preluarea acestuia sunt interesate, printre altele, compania canadiana Barrick, cel mai mare producător de aur din lume, şi Mineco din Eleveţia, care a cumpărat Moldomin.

Ioana PITICARIU

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI