​TOP 5 mărci de mașini noi cumpărate în România: Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut față de anul trecut

Piața mașinilor noi a avut o jumătate de an mult mai bună decât în 2021, totalul crescând cu 23%, spre aproape 59.000 de unități. La mașini second-hand din import piața a scăzut cu 21%, la 156.000 de unități, arată un comunicat ACAROM.

Raportul dintre mașini SH din import și mașini noi era de 4,2 la 1 după jumătate din 2021 și a scăzut acum la 2,7 la 1.

Înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut în iunie 2022 cu 6% față de iunie 2021, atingând un volum de 11.067 unități.

Pe primele șase luni din 2022, înmatriculările de autoturisme noi au atins valoarea de 58.712 unități, în creștere cu 23% față de perioada similară din 2021, respectiv 47.698 unități.

Top 5 la mărcile de mașini noi este format din Dacia, Toyota, Ford, Hyundai și Skoda, aceste cinci mărci având împreună jumătate din piață. În top 10 a intrat și Mercedes.

În ceea ce privește autoturismele second hand înmatriculate pentru prima oară în România, volumul acestora a atins în iunie 2022 cifra de 30.349 unități, o scădere de 6% față de iunie 2021.

Pe primele șase luni din 2022, înmatriculările de autoturisme second hand înmatriculate pentru prima oară în România au ajuns la valoarea de 156.624 unități, în scădere cu 21% față de perioada similară din 2021, respectiv 199.555 unități.

Tichete de masă 2022: Vești proaste pentru români. Nu toți angajații vor beneficia de bonurile majorate cu 50%

Începând cu data de 1 iulie, valoarea tichetelor de masă s-a majorat cu 50%, însă nu toată lumea va beneficia de bonurile de masă de 30 de lei, numai anumiți angajați vor beneficia de majorare.

Vestea bună nu este însă pentru toți românii. Ținând cont de faptul că legea nu obligă firmele să ofere angajaților valoarea maximă a tichetului de masă, nu toată lumea va primi bonuri de masă mărite la 30 de lei.

Așadar, decizia ca tichetele de masă să valoreze 30 de lei aparține exclusiv angajatorului. Acesta va hotărî dacă are fonduri suficiente pentru a mări sau nu acest beneficiu. În ciuda faptului că poate părea un efort nesemnificativ pentru angajator, dacă se calculează la numărul de angajați, valoarea nu este deloc de neglijat, scrie DCNews.

Acesta este motivul pentru care nu mulți angajați vor mări valoarea tichetelor de masă, pentru că situația nu este deloc roz pentru firmele din România.

Președintele Klaus Iohannis a semnat, pe 1 iulie, decretul privind promulgarea Legii ce prevede majorarea valorii tichetelor de masă.

Este vorba despre actul normativ ce prevede majorarea valorii tichetelor de masă pe care angajatorii le pot oferi salariaților, de la 20 de lei la 30 de lei. Măsura se aplică de la 1 iulie.

Proiectul prevede că valoarea nominală maximă a unui tichet de masă nu poate depăși suma de 30 de lei, potrivit amendamentului deputaților Adrian Solomon, Marius Budăi, Tudor Polak, Eva Andrea Csep, Dumitru Coarnă şi grupurile parlamentare PSD, PNL, UDMR şi minorităţile naţionale.

Motivul invocat de semnatarii amendamentului a fost „pentru a compensa, măcar parțial, creşterea preţurilor”. De asemenea, legea are ca obiect de reglementare instituirea posibilității ca plata taberelor pentru copii să poată fi făcută şi cu vouchere de vacanţă acordate părinţilor.

Proiectul a fost aprobat de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, cu 238 de „pentru”, unul „împotrivă” și șase abțineri.

Începând cu data de 1 iulie, valoarea maximă a tichetelor de masă a fost majorată de la 20,17 lei la 30 de lei pentru fiecare zi lucrată / angajat. În contextul economic actual, majorarea tichetelor de masă vine ca o necesitate și este cuprinsă în pachetul de măsuri socio-economice „Sprijin pentru România”, propus de Guvernul României.

Tichetele de masă reprezintă o indemnizaţie zilnică de hrană şi pot fi acordate salariaţilor de către companiile angajatoare, valoarea lor fiind scutită de taxe salariale. Candidații din piața muncii sunt foarte atenți dacă un angajator oferă sau nu acest beneficiu extrasalarial, atunci când se află în căutarea unui loc de muncă, arată datele unui studiu realizat de Edenred, platformă de servicii şi plăţi.

Concret, 3 din 4 angajați consideră că tichetele de masă sunt o componentă indispensabilă a pachetului extrasalarial, iar 3 din 5 urmăresc acest beneficiu la schimbarea locului de muncă.

„Toate sectoarele de activitate au fost afectate de fluctuațiile economice și evenimentele din ultima perioadă. Iar atât angajatorii, cât și angajații din România au resimțit din plin impactul, mai ales anul acesta. De aceea, salutăm majorarea valorii tichetului de masă și credem că reprezintă un sprijin real pentru angajați, pentru că susține puterea lor de cumpărare, în raport cu valurile repetate de creștere a prețurilor. În același timp, majorarea vine în sprijinul angajatorilor, care se confruntă cu o nouă destabilizare a pieței muncii, iar atragerea și loializarea angajaților devine o temă din ce în ce mai presantă și o prioritate de prim nivel. Observăm tot mai multe companii care includ acest beneficiu în pachetul extrasalarial oferit angajaților, optând pentru valoarea maximă”, a declarat Codruț Nicolau, Director General, Edenred România şi Benefit Systems.

Conform unui studiu de percepție realizat de către Exact Business Solutions, la cererea Asociației Profesionale a Emitenților de Tichete (APET), în decembrie 2021, 6 din 10 companii considerau că valoarea tichetelor de masă ar fi trebuit să crească, pentru a le asigura angajaților o alimentație corespunzătoare, iar 87% dintre angajatori consideră că tichetele îmbunătățesc calitatea vieții angajaților. În ceea ce privește angajații, 74% dintre aceștia au afirmat că tichetele de masă sunt o componentă indispensibilă a pachetului salarial, iar 60% dintre respondenții care vor să își schimbe locul de muncă vor tichete de masă în pachetul de beneficii salariale.

Angajații care primesc carduri de masă le pot utiliza în cadrul unei rețele extinse de parteneri Edenred, care include supermarketuri și magazine alimentare, numeroase restaurante din întreaga țară și platformele online de livrare Tazz și Freshful by eMag.

Programul Prima Casă: Cât plătește un român la credit de la 1 iulie 2022

În urmă cu trei ani, Banca Națională a României lua decizia de a schimba indicele ROBOR ca și punct de calcul la creditele acordate consumatorilor cu un alt indice, IRCC. Indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor, pe scurt IRCC, conform unor analize exact publicate în același an, se preconiza că va ajunge la egalitate cu ROBOR în maximum doi ani.

În 2019, pe baza calculelor din trimestrul IV, 2018, indicele IRCC era calculat la 2,36%, iar ROBOR la 3.2 %. Astăzi, dacă ne uităm la datele zilei de 30 iunie, aflăm că ROBOR a crescut. Vom constata că ROBOR la trei luni a ajuns la cea mai mare rată din ultimii 11 ani, și anume 6.44%. De cealaltă parte, IRCC era anunțat cu o zi în urmă la 4,85%. Diferența dintre cele două, de doar 1,59, este una extrem de mică în actualul context.

Cât plătește un român la creditul pentru Prima Casă de la 1 iulie 2022

Deși valorile sunt relativ apropiate, cu toate astea sunt diferențe mari între cei cu ROBOR și cei cu IRCC. Aici ne referim la cei cu credite cu dobânzi calculate prin cei doi indici. Pentru a putea face un calcul echilibrat ne vom întoarce tot în 2019, când a fost introdus IRCC.

La acel moment, programul „Prima casă” anunța un avans de 5% din valoarea imobilului. Dobânda la acel moment la un credit era de 5,28%. În 2019 statul garanta cu 2 miliarde lei, asta însemnând o marjă de împrumut din partea băncilor de până la 4 miliarde de lei. Conform datelor anului 2019, dobanda era maxim 2% plus ROBOR la 3 luni, cotat atunci la 3,28%, deci un total de 5,28%.

Astăzi, având în vedere care sunt valorile celor doi indici, dacă am face un calcul rapid, am constata că există, așa cum spuneam, diferențe între cei cu credite calculate cu ROBOR și cei cu IRCC. În exemplu de mai jos aveți un calcul al dobânzilor. În acest fel vom afla cât va plăti un român la creditul pentru Prima Casă de la 1 iulie 2022:

ROBOR: 1.410 acum, majorat de la 1.180, suma 50.000 de euro, durata 30 de ani;
IRCC: 1.335 acum, majorat de la 1.255, suma este 52.000 de euro, durata este 26 de ani.

La o privire rapidă, ai putea fi tentat să crezi că diferența este mare, dar nu, este de doar 0.075. Cu toate astea, creditele calculate cu IRCC, sunt rentabile, în comparație cu ROBOR. Dar nu pentru mult timp, din păcate.

IRCC și ROBOR vor ajunge la aceleași valori

Discrepanțele dintre cei doi indici, așa cum declara în 2019 Iancu Guda, analist pentru mediul de afaceri din România, s-au diminuat. Cu toate astea constatăm că cei cu IRCC au, relativ, o dobândă mai mică, în raport cu dobânda calculată prin ROBOR. Dar, nu ar trebui să ne bucurăm prea tare, pentru că aceste diferențe, conform analistului Iancu Guda, vor dispărea, relativ repede, iar IRCC și ROBOR vor ajunge la aceleași valori.

„Nu vom asista în niciun caz la scăderi la nivelul pe care l-a spus guvernul, „la jumătate”, scăderi care sunt imposibile din punct de vedere tehnic sau economic. Dimpotrivă, vom avea trimestre în care IRCC va fi peste ROBOR.

De aceea, cred că pe un orizont de 1-2 ani, IRCC va fi comparabil cu ROBOR. (..) Programul Prima Casă este reglementat de o lege specială. Este un proiect special, deoarece atrage obligații și garanții din partea statului care au atins chiar un nivel record. Vorbim de 40 de miliarde de lei totalul creditelor acordate din iulie 2009, când programul a intrat în vigoare.

Vă imaginați că dacă ar intra în incapacitate de plată- băncile ar executa efectiv garanțiile statului și ar deveni datorie publică. Vorbim de un program care are obligații enorme pentru stat. Un astfel de produs de finanțare nu poate fi schimbat peste noapte printr-o ordonanță de urgență. Sau prin niște declarații pentru că noul indice este foarte volatil și poate duce la explozia arieratelor neperformante atunci când economia este lovită de recesiune”, declara, în 2019, Guda pentru Business Review.

Sursa: impact.ro