Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu: „România se joacă periculos cu încrederea piețelor și a investitorilor”

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu: „România se joacă periculos cu încrederea piețelor și a investitorilor”

Dacă România nu va diminua deficitul bugetar în mod considerabil s-ar putea pierde încrederea în leu, am putea asista la ieşiri de capitaluri din ţară, s-ar produce mari presiuni către deprecierea monedei naţionale, se arată în introducerea Raportului de analiză a convergenţei „România – Zona Euro Monitor”, nr. 18 din 2025 „Relaţia transatlantică la mare ananghie. Ce va face UE?”.

„Dacă se consideră impactul anualizat al recalculării pensiilor, deficitul bugetar în 2024 l-a depăşit pe cel din anul Pandemiei (din 2020) – când a fost 9,2% din PIB! Aceasta denotă execuţii bugetare presărate cu imprudenţe de construire a bugetelor şi derapaje considerabile, subestimarea necesităţii de consolidare fiscală”, se spune în introducerea semnată de academicianul Daniel Dăianu, președintele Cosniliului Fiscal.

Citește și: Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu: Statul nu va putea reduce deficitul bugetar fără creșterea taxelor și impozitelor

La finele lui 2024 datoria publică a ţării depăşise 54% din PIB şi viteza sa de creştere este rapidă.

„Cei care cu mare lejeritate arată că alte state din UE au datorii publice considerabil superioare merg pe o cale de argumentaţie eronată; România nu este în zona euro, există risc valutar, iar deficite bugetare mari îngreunează accesul la finanţare, pot induce reacţii nervoase ale pieţelor.

Cei care spun că şi alte state au deficite bugetare mari şi nu trebuie să fim îngrijoraţi nu judecă tabloul întreg. De pildă, Polonia a avut în 2024 un deficit bugetar de 6,6% din PIB, dar şi un deficit de cont curent de sub 1% din PIB – care în Romania a fost de peste 8% în 2024. Mai mult, cheltuielile de apărare în Polonia au fost de 4,7% din PIB în 2024. Altfel spus, dacă nu ar fi crescut cheltuielile de apărare atât de mult, deficitul bugetar în statul vecin ar fi fost probabil sub 5% din PIB.

Asemenea cifre sunt grăitoare. Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuţii) foarte joase (26-27 la sută din PIB, faţă de media de peste 40% în UE, faţă de 34-35% la ţările din regiune), este un handicap enorm”, susţine Daniel Dăianu.

„Este de repetat, consolidarea fiscală este necesară şi fiindcă România suferă de „sindromul deficitelor gemene” (twin deficits); la deficitul bugetar foarte înalt se adaugă unul de cont curent foarte înalt. În 2024, cum se menţionează mai sus, acesta din urmă a depăşit 8% din PIB şi peste 60% din finanţare a fost prin resurse împrumutate. Deficitul de cont curent al României este între cele mai mari (ca procent din PIB) în UE şi este singular în regiune; Cehia, Ungaria, Polonia, ce sunt ţări cu care ne comparăm în mod tradiţional, au deficite mult inferioare. Deficitul bugetar foarte mare explică în bună măsură deficitul de cont curent.

Dacă nu vom diminua deficitul bugetar în mod considerabil s-ar putea pierde încrederea în leu, am putea asista la ieşiri de capitaluri din ţară, s-ar produce mari presiuni către deprecierea monedei naţionale. Contextul internaţional tot mai nefavorabil complică mult situaţia economică autohtonă. Trebuie să se înţeleagă că BNR nu poate fi un factotum, că nu poate asigura singură stabilitatea macroeconomică a României”, argumentează Daniel Dăianu.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI