Peştera Urşilor – minunea naturii din Munţii Apuseni

Monument al naturii, Peștera Urșilor din Munții Apuseni este unul din cele mai cunoscute obiective turistice din România si face parte din categoria obiectivelor turistice care trebuie vizitate cel putin o dată în viață, fiind unicat în Europa.

Monumentul a fost descoperit în septembrie 1975, în urma unor lucrări executate la o carieră aflată în imediata vecinătate a satului Chișcău. Peștera a fost descoperită de minerul Traian Curta, care lucra la carieră. În urma unei explozii controlate, de rutină, acesta a observat o crăpătură în rocă, care ulterior s-a dovedit a fi singura cale de acces către o lume extrem de spectaculoasă.

Inițial s-a încercat distrugerea acesteia, însă până la urmă s-a reușit salvarea, conservarea și amenajarea peșterii pentru a fi inclusă în circuitul turistic, arată același site. Peștera a fost atent cercetată, iar o parte a fost amenajată. Cu toate că amenajarea s-a încheiat în 1978, Peștera Urșilor a intrat în circuitul turistic abia la 14 iulie 1980, dată la care a fost inaugurată oficial.

Denumirea de Peștera Urșilor provine de la numeroasele oase de urs găsite în peșteră.

În urma cercetărilor și analizelor efectuate de către specialiști, s-a stabilit că acele schelete aparțin unei specii dispărute de urs de cavernă (Ursus Spelaeus). Potrivit acelorași cercetări, s-a aflat că cele mai vechi oase au o vârstă de 100.000 ani, iar cele mai recente, „doar” 17.000 ani.

Urșii de cavernă aveau dimensiuni impresionante față de speciile de urși care se găsesc în prezent, în Romania. Ursul de peșteră avea aproximativ 4 metri înălțime, atunci când se ridica în două labe, și o greutate impresionantă de 1.000 kg.

La momentul descoperirii Peșterii Urșilor, existau 5 schelete complete din specia Ursus Spelaeus. Un al șaselea schelet complet se află într-o zonă care nu se vizitează, aflată în Rezervația Științifică. În capătul Galeriei ”Emil Racoviță”, a fost reconstituit un schelet al ursului de cavernă pentru a exemplifica vizual dimensiunile acestei specii.

Peștera Urșilor este formată din patru galerii — Galeria Oaselor, Galeria ”Emil Racoviță”, Galeria Lumânărilor și Rezervația Științifică. Accesul în Galeria Științifică, aflată în continuarea Galeriei ”Emil Racoviță” și accesibilă numai printr-un puț de 30 m, este destinată speologilor profesioniști.

Galeria Oaselor este secțiunea din peșteră care se află la intrare, numele provenind de la numeroasele oase ale urșilor de Cavernă, găsite în acest loc. Oasele au rămas în același loc în care au fost găsite. Grosimea tavanului la intrarea în Peștera Urșilor, în punctul în care s-a intrat pentru prima dată, este de numai 2 metri, fiind cea mai mică grosime din toată peștera.

Galeria ”Emil Racoviță’‘ este cea mai mare galerie din porțiunea amenajată a peșterii și a fost denumită după marele speolog și cercetător Emil Racoviță, de al cărui nume se leagă mai multe descoperiri importante. Galeria conține formațiuni calcaroase spectaculoase, stalactite, stalagmite, coloane, care au diferite forme și mărimi. În această galerie, tavanul are grosimea cea mai mare din toată peștera.

Pot fi admirate și superbele formațiuni de stalactite și stalagmite, dintre care se remarcă cele numite Palatele fermecate, Lacul cu nuferi, Mastodontul, Căsuța Piticilor, Draperiile din Galeria Urșilor, Portalul, Pagodele și Sfatul Bătrânilor.

Galeria Lumânărilor din Peștera Urșilor și-a primit numele după numeroasele stalactite care seamănă cu niște lumânări. Aceasta duce spre ieșirea din peșteră, o ieșire creată în mod artificial pentru ca turiștii să ajungă într-un loc cât se poate de apropiat față de punctul de plecare.

Ținutul în care se află Peștera Urșilor este deosebit de bogat în obiective turistice, printre care: Muzeul etnografic Flutur, stațiunea montană Stâna de Vale, Parcul Natural Padiș, cu Cetățile Ponorului, Peștera Focul Viu, Valea Sighiștel, presărată cu multe peșteri.

Peștera Urșilor se află la ieșirea din satul Chișcău, comuna Pietroasa, spre satul Giulești și Păstrăvăria Chișcău. La Chișcău se poate ajunge dinspre Oradea — Beiuș sau din direcția Deva — Stei, pe DN 76 (E79), până în dreptul platformei industriale din Sudrigiu, de unde drumul continuă pe DJ 763.

Dacă vă gândiți să o vizitați, luaţi-vă cu voi neapărat haine mai groase, pentru că temperatura în peşteră este de 9-10 grade, indiferent de temperatura de afară! (C.M.)

sursa:agerpres

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---