Hidroelectrica a anunțat că săptămâna viitoare vor fi emise facturile pentru luna august 2022, după opt luni de întârziere. Furnizorul avertizează clienții că ar putea apărea greșeli pe facturi.

”Apelăm la înțelegere din partea clienților noștri și îi încurajăm să ne semnaleze eventualele neconformități constatate pentru a le putea remedia”, au transmis reprezentanții companiei.

”Știm foarte bine că, în cursul anului trecut și chiar și anul acesta, noi am avut acțiuni de control și cele mai mari nereguli le-am costat tocmai la această companie.

Nu întâmplător sunt cele mai multe plângeri la adresa acestei companii și departe de mine să fac anti-reclamă cuiva, dar este dovada că nu întotdeauna prețul indică calitatea serviciilor. Sunt nereguli grave la această companie, din păcate, pe care le-am constatat și cu ocazia controalelor. Am aplicat și amenzi.

(…) În mod normal, contractele care expiră pot fi prelungite cu acordul părților și majoritatea contractelor așa sunt încheiate.

Dacă părțile nu notifică la expirarea contractului intenția de a încheia relațiile contractuale sau îndeosebi din partea furnizorului, nu trimite o notificare de modificare a anumitor clauze contractuale, în speță prețul, pentru că asta se modifică cel mai des, atunci contractul se prelungește.

În momentul în care furnizorul vrea să modifice ceva, prețul, de exemplu, trebuie să modifice clientului cu 30 de zile înainte de expirarea contractului, ca acesta să aibă timp să reacționeze la această propunere de modificare. Dacă clientului nu-i convine această modificare și nu acceptă, atunci are timp să caute alt furnizor. Dacă nu răspunde la o asemenea modificare, înseamnă că acceptă modificarea și contractul se prelungește.

Dacă un client are orice nelămurire legată de factură, trebuie să se adreseze furnizorul imediat. Furnizorul este obligat să-i răspundă în 15 zile lucrătoare, perioadă în care se suspendă și obligația de plată a clientului”, a declarat la Antena 3 CNN Nagy Zoltan, vicepreședintele ANRE.

Sursa: antena3.ro

Numărul de pensionari a scăzut cu 75.000 de persoane, în cursul anului 2022. Datele INS

În anul 2022, numărul ediu de pensionari a fost de 5,004 milioane de persoane, în scădere cu 75.000 de persoane comparativ cu anul precedent, devremece pensia medie lunară a crescut cu 11,3% până la valoarea de 1.855 de lei, conform datelor Institutului Național de Statistică.

Citește și: PENSII 2023: Un fost magistrat din ALBA, cu cea mai mare pensie specială din țară, va suporta tăieri de peste 30% din bani. Cât ar urma să încaseze

Anul trecut, numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat a fost de 4,607 milioane de persoane, în scădere cu 47.000 de persoane faţă de anul precedent.

Pensia medie lunară de asigurări sociale de stat a fost de 1.775 lei, iar raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat pentru limită de vârstă cu stagiu complet de cotizare (fără impozit şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate) şi câştigul salarial mediu net a fost de 51,6%, comparativ cu 53% în anul precedent.

Potrivit INS, indicele pensiei medii reale a pensionarilor de asigurări sociale de stat, calculat ca raport între indicele pensiei nominale nete pentru calculul pensiei reale şi indicele preţurilor de consum, a fost de 96,6%.

Citește și: Reforma pensiilor 2023: Nici o pensie să nu fie mai mare decât salariul la momentul pensionării

În anul 2022 comparativ cu anul 2021, numărul mediu de pensionari a scăzut cu 75.000 de persoane, iar cel al categoriei aparţinând asigurărilor sociale de stat cu 47.000. Pensia medie lunară şi pensia medie lunară de asigurări sociale de stat au crescut comparativ cu acelaşi an, cu 11,3%, respectiv cu 10,8%.

Anul trecut, pensionarii de asigurări sociale deţin ponderea majoritară (99,98%) în numărul total de pensionari. Pensionarii de asigurări sociale de stat reprezintă 92,08% în totalul celor de asigurări sociale. Pe categorii de pensii, numărul pensionarilor pentru limită de vârstă a fost preponderent (79,6%) în cadrul pensionarilor de asigurări sociale. Pensionarii cuprinşi în categoriile de pensii – anticipată şi anticipată parţial – au reprezentat 2,2%.

Datele INS arată că raportul pe total dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat şi cel al salariaţilor a fost de 8 la 10. Acest raport prezintă variaţii semnificative în profil teritorial, de la numai 4 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Ilfov, la 13 pensionari la 10 salariaţi în judeţele Botoşani, Caraş-Severin, Călăraşi, Giurgiu, Mehedinţi şi Neamţ, 14 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Vaslui şi la 15 pensionari la 10 salariaţi în judeţul Teleorman.

Citește și: Impozitarea progresivă a tuturor pensiilor, „legată” de cele speciale. Care sunt schimbările propuse de Coaliție

Pensia medie de asigurări sociale de stat a variat cu discrepanţe semnificative în profil teritorial, ecartul dintre valoarea minimă şi cea maximă fiind de 948 lei (1.409 lei în judeţul Botoşani, 1.419 lei în judeţul Giurgiu, 1.426 lei în judeţul Vrancea, faţă de 2.357 lei în judeţul Hunedoara, 2.250 lei în Municipiul Bucureşti şi 2.085 lei în judeţul Braşov).

Numărul total al beneficiarilor prevederilor OUG nr.6/2009 privind instituirea pensiei sociale minim garantate (în prezent – indemnizaţie socială) , în anul 2022, a fost de 1,175 milioane persoane, din care: 1,025 milioane persoane din sistemul asigurărilor sociale de stat, reprezentând 22,3% din totalul pensionarilor din această categorie; 124.800 persoane din rândul pensionarilor proveniţi din fostul sistem pentru agricultori, reprezentând 64,4% din totalul acestora; 24.900 persoane din sistemul militar, reprezentând 3,2% din totalul acestei categorii.

Pensia medie lunară a fost determinată luând în calcul sumele pentru pensiile tuturor categoriilor de pensionari – de asigurări sociale, invaliditate, urmaş etc. – plătite de casele de pensii.

Angajări masive la ANAF: Peste 100 de locuri de muncă, bine plătite, scoase la concurs

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a transmis vineri, 24 martie, că scoate la concurs peste 100 de locuri de muncă. Perioada de înscriere a început deja și va ține până spre jumătatea lunii viitoare, prima probă, cea scrisă, fiind programată pentru 27 aprilie 2023.

Conform anunțului publicat de ANAF, pe lista celor 103 posturi vacante scoase la concurs se numără poziții în Direcția generală antifraudă fiscală, Direcția generală control venituri persoane fizice, Direcția generală coordonare control fiscal, Direcția generală de management al riscurilor și nu numai.

Depunerea dosarelor de înscriere pentru concurs are loc în perioada 24 martie – 12 aprilie 2023, acestea fiind depuse la sediul ANAF din str. Apolodor, nr. 17, sector 5, București.

Într-o primă fază, în perioada 13 – 21 aprilie, va avea loc selecția dosarelor de concurs. Apoi, pentru cei admiși la selecție, proba scrisă este programată pe 27 aprilie, la ora 10:00 (locul de desfășurare va fi anunțat ulterior).

În fine, proba de interviu se va derula în termen de maximum cinci zile lucrătoare după proba scrisă (adică până la 5 mai), pentru cei care au obținut cel puțin 50 de puncte la proba scrisă (data, ora și locul vor fi afișate odată cu rezultatele finale ale probei scrise).

Informații mai multe despre concursul organizat de ANAF (condiții, acte necesare, bibliografie și tematică etc.) pot fi găsite în pagina dedicată de pe www.anaf.ro (se selectează „Toate județele” și apoi se apasă butonul „Caută” – documentele legate de concurs sunt datate 24 martie 2023).

Detaliile financiare ale celor peste 300 de posturi disponibile la DRFP nu se cunosc, veniturile fixe fiind suplimentate de sporuri şi prime în funcţie de cuantumul amenzilor date. Potrivit datelor, la ANAF un consilier ia între 7000 și 10.000 lei pe lună și un sport de 1.100 – 1.500 lei pe lună.

Sursa: romaniatv.net