Ziarul Unirea

Pentru o Românie europeană ne trebuie o mentalitate europeană

Continuă să facă valuri adoptarea tacită de către Senat a legii privind reorganizarea administrativă a teritoriului României, lege propusă de UDMR. Întrucât opinia publică cunoaşte prea puţin argumentele unei asemenea iniţiative legislative de maxim interes pentru dezvoltarea ulterioară a ţării, venită nu numai din partea UDMR, ne-am adresat dlui senator Alexandru Pereş, vicepreşedinte al Senatului României.
– Dle senator, suntem de acord că statele trebuie să-şi modernizeze structura administrativă în funcţie de noua arhitectură social-economică şi istorică, iar criza economică abia parcursă a pus drastic pretutindeni problema restructurării cheltuielilor publice. Cum răspunde România acestui comandament?
– Vorbim des despre necesitatea reformei statului, înţelegând prin aceasta şi reorganizarea administrativă a teritoriului. Pentru mulţi subiectul este sensibil. Cel mai important este ca lucrurile să fie analizate şi receptate lucid, la rece, NU EMOŢIONAL. Trebuie să se ia în considerare un singur factor – interesul obiectiv al statului român, care este dezvoltarea sa economică şi socială. Iar pentru aceasta este nevoie de fonduri financiare chiar şi europene pentru că ţara nu are în prezent resurse corespunzătoare. Aceasta este esenţa problemei. De ce am accesat doar 5% din fondurile repartizate până acum când aceste resurse sunt nerambursabile iar nevoia de integrare rapidă în standardele de trai europene este covârşitoare? Am dat vina pe birocraţia excesivă dar s-a dovedit că nu aceasta este prima vinovată. Soluţia este reorganizarea administrativ-teritorială în regiuni mai mari, capabile să accelereze absorbţia acestor fonduri pentru că alocarea lor ţine seama de suprafaţa teritoriilor vizate pentru dezvoltare. Nu încap aici nici conceptele extremist-naţionaliste române, nici cele ale iredentismului maghiar. Ideile naţional-şoviniste şi revizioniste nu mai sunt funcţionale în UE şi Spaţiul Schengen. Lambert van Nistelrooij, şeful delegaţiei europarlamantare a arătat că sistemul împărţirii României în 41 de judeţe este o frână serioasă în calea atragerii de fonduri.
S-a încercat o primă corectare a situaţiei prin înfiinţarea actualelor 8 euroregiuni – Regiunea 7 Centru este chiar la Alba Iulia – plus Bucureştiul dar efectul, se vede, e total nesatisfăcător.
La fiecare din aceste euroregiuni sunt arondate câteva judeţe (asociere liberă prin voinţa consiliilor judeţene şi locale) şi atunci intervin permanent tot felul de conflicte de interese. Şi se pierd bani. Euroregiunile, corespondente nivelului NUTS-2 de diviziune ale UE, nu au capacităţi administrative, ele sunt folosite special pentru coordonarea proiectelor de dezvoltare regională.
– Avem totuşi o Constituţie, potrivit căreia teritoriul României e organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe.
– Se au în vedere anumite schimbări în Constituţie, desigur, toate partidele sunt de acord cu acest lucru. Ultima reformă administrativ-teritorială majoră din România a avut loc în anul 1968 când s-a trecut de la împărţirea pe regiuni şi raioane (modelul sovietic introdus în 1950) la reîmpărţirea pe judeţe, desfiinţate de autorităţile comuniste. Comunele, oraşele şi judeţele sunt considerate unităţi administrativ-teritoriale, caracterizate printr-o „componentă teritorială” şi o „componentă demografică”, socio-economică, denumită simplu „colectivitate locală”. Vreau să spun că reformarea administrativă este un proces istoric continuu, nu am inventat-o noi acum. În urma Unirii Moldovei cu Ţara Românească din 1859 preşedintele primului guvern comun, Barbu Catargiu, a prezentat Adunării Legiuitoare, în 1862, întâiul proiect de organizare administrativă a teritoriului României dar abia în 1894 a fost adoptată Legea pentru consiliile judeţene ce acorda judeţelor personalitate juridică şi putere publică. Conceptul de „judeţ” provine cam de la 1400 în Ţara Românească şi de la 1500 în Moldova unde se numeau „ţinuturi”. Formarea statului unitar român în 1918, a determinat o altă organizare administrativă, consfinţită în 1926 când s-a ajuns la înfiinţarea a 71 de judeţe grupate în 10 ţinuturi împărţite în plăşi, oraşe, comune şi sate. Dimensionarea spaţială a judeţelor s-a făcut în funcţie de reţeaua căilor de comunicaţii cu centrele judeţene, de condiţiile oferite pentru desfăşurarea optimă a activităţilor sociale, culturale precum şi de necesitatea convieţuirii diferitelor naţionalităţi existente în zonă.
– Înţeleg că împărţirea teritorial-administrativă s-a făcut întotdeauna potrivit unor criterii socio-economice şi mai puţin politice?
– Exact. Şi acest lucru s-a întâmplat şi se întâmplă în întreaga Europă. Desigur, e necesară voinţa politică. Există întotdeauna un plan de amenajare a teritoriului naţional în funcţie de evoluţia anumitor factori. Unul dintre ei este „populaţia”, definită ca fiind totalitatea locuitorilor unei ţări. Al doilea factor este „teritoriul”. Statul ca societate umană organizată în interiorul unor frontiere permanente nu există fără populaţie. Aşa ajungem la conceptul de „naţiune”, ca suport al statului. Prin naţiune se înţelege un ansamblu de aşezări omeneşti între locuitorii cărora există o legătură de solidaritate cu un caracter particular. Membrii unei naţiuni sunt legaţi între ei prin comunitatea de origine, limbă, rasă, de obiceiuri. Se înţelege însă că a locui într-o arie geografică creează o puternică solidaritate între indivizi dar nu este destul pentru a da naştere unei naţiuni. Mai intervin o serie de factori spirituali, de aspiraţii precum şi voinţa de a trăi împreună. Pot da exemplul celor două state germane până la dărâmarea zidului Berlinului, sau chiar al românilor din Basarabia şi Bucovina de Nord care, împreună cu cei din România constituie un element etnic unic. Naţiunea presupune o incontestabilă unitate sociologică a populaţiei indiferent de rasă, limbă sau credinţă. Soluţia ideală – existenţa unor state-naţiuni care ar asigura cea mai profundă solidaritate în sânul populaţiei – este istoriceşte imposibilă. Ideea de stat naţional nu exclude existenţa pe teritoriul lui a unor populaţii de altă naţionalitate. De altfel, ştim cu toţii, Constituţia României garantează naţionalităţilor conlocuitoare dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase. Să nu uit, elementul esenţial care dă naştere statului este „puterea de stat” sau autoritatea publică. Adică un sistem de organisme care execută funcţii legislative, executive şi judecătoreşti. Am insistat asupra acestor aspecte ca să înţelegem mai bine multitudinea de factori care trebuie luaţi în considerare când propui o reorganizare administrativ-teritorială a unei ţări. Cât de hilare şi insignifiante par aici consideraţiile naţionalist-extremiste ale unora, care nu vor sau nu pot să înţeleagă necesitatea unui proces istoric obiectiv!
– Frumoasă lecţie, domnule senator. Lucrurile se leagă. Guvernului, ca de obicei, i-a lipsit COMUNICAREA. Ca şi politicienilor…
– Foarte adevărat. Dacă acest proiect de lege ar fi aparţinut altui partid şi nu UDMR probabil că nu s-ar fi făcut atâta caz. Până la începutul anului 2010 recomandările Uniunii Europene cu privire la unităţile statistice şi administrative (cinci nivele NUTS) au inspirat propuneri venite din partea comisiei prezidenţiale de specialitate, a diferitelor partide politice şi chiar din partea unor grupuri de contact cu preocupări economice şi politice. Propunerea UDMR este bazată pe 16 regiuni de dezvoltare, dintre care una cu majoritate etnică maghiară. De altfel o propunere asemănătoare a înaintat şi comisia prezidenţială. Cele 16 euroregiuni ar fi grupate în 5 macroregiuni statistice de nivel superior, NUTS 1. În fixarea acestora se ia în considerare şi factorul istoric. Să nu uităm că voievodatele corespundeau ducatelor din vestul Europei, nu regatului, şi ele reprezentau, ca şi judeţele mai târziu, fascicule de putere. Referitor la propunerea UDMR, să ne amintim că în 1952, prin comasări, în scopul reducerii cheltuielilor administrative, numărul regiunilor se reduce la 18 şi apare ca element de noutate Regiunea Autonomă Maghiară în zona Mureş-Harghita-Covasna. Deci ideea unei regiuni care să ţină cont, din considerente istorice şi economice obiective, şi de criteriul etnic, este veche. Şi susţinută ştiinţific. Regiunea Autonomă Maghiară a reprezentat o celulă economică importantă a României şi, trebuie să recunoaştem, nu a luat-o… peste graniţă. Nu o va face nici „Ţinutul Secuiesc”, dacă se va înfiinţa. Proiectul de regionalizare a ţării ţine cont de un singur factor: costuri-beneficii. Fostul ministru al Administraţiei şi Internelor Vasile Blaga atrăgea atenţia că avem în acest moment 3227 de bugete locale, iar din acestea, anul trecut, 2506 nu şi-au putut plăti din taxe şi impozite locale nici măcar salariile. Dar să mai facă şi investiţii!…
– Există voci care spun că pe unguri nu-i interesează decât autonomia pe criterii etnice, respectiv înfiinţarea „Ţinutului Secuiesc”.
– Cred că am argumentat până acum că doar criteriile economice stau la baza regionalizării şi, după cum am mai spus, aici nu încap considerentele naţionalist-extremiste. În Polonia s-a redus numărul voievodatelor de la 18 la 16, acestea fiind forme de administrare puternice, exact cum cere Bruxelles. În multe ţări europene – Germania, Elveţia, Italia, Anglia, Spania – există organizare federală în care dependenţa de centru este minimalizată. Autonomia economică este un lucru bun. Pe noi ne interesează să trăim mai bine şi pentru aceasta avem nevoie de banii europeni. Iar dacă vrem să îi primim, să ne integrăm – după cum o tot spunem – în familia europeană, trebuie să îi respectăm, ca toţi ceilalţi, regulile. Acolo unde există omogenitate istorică etnică, culturală şi chiar economică, dezvoltarea în comun a regiunii este benefică pentru întreaga ţară. Din păcate, tehnic, noul proiect de organizare teritorială nu va putea fi implementat mai devreme de 2016.
– Vă mulţumesc, trebuie să admit că pledoaria dvs. a fost interesantă. Probabil că trebuie să ne debarasăm de anumite mentalităţi şi să discutăm mai mult dacă vrem ca România să meargă înainte. Căci, până la urmă, esenţial este să trăim mai bine şi noi românii şi ungurii din România!
Gheorghe Ciul

ELIT

Email: stiri@ziarulunirea.ro
Tel: 0258.811.419

Te-ar putea interesa și:

DOCUMENT| Comuna Stremț în scenariul ROȘU, Ocna Mureș, Cetatea de Baltă și Sântimbru în scenariul GALBEN. Măsuri pentru următoarele 14 zile stabilite de CJSU Alba

În urma ședinței Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, s-a dispus menținerea în scenariul roșu a localității Stremț și în… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Alba Iulia REVINE la SCENARIUL ROȘU. Incidența de infectare a ajuns la 3 cazuri/1000 de locuitori

Deși carantinarea Municipiului Alba Iulia a „dat roade” în ceea ce privește scăderea numărului de persoane infectate, orașul nostru a… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

OFICIAL: Starea de alertă, PRELUNGITĂ cu încă 30 de zile: Măsurile și restricțiile care vor trebui respectate

Prelungirea cu 30 de zile a stării de alertă, începând de miercuri, 13 ianuarie a fost aprobată de către Guvernul… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

DOCUMENT| Orașul Abrud SCAPĂ de restricții. Incidența de infectare a scăzut sub 1,5/1000 de locuitori

Datorită scăderii incidenței cazurilor de coronavirus sub 1.5 la mie, orașul Abrud scapă de restricțiile impuse prevenirii răspândirii noului coronavirus,… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

Schimbarea la față a Palatului Principilor, mai aproape de realitate: Licitația de peste 12 milioane de lei, lansată în SEAP

Primăria Municipiului Alba Iulia a lansat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice o licitație pentru execuția lucrărilor în cadrul obiectivul… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

VIDEO| PERCHEZIȚII în Alba și alte județe din țară într-un dosar cu acuzaţii de fals de monedă: Cum opera gruparea infracţională

Ofițerii BCCO Piteşti au efectuat marţi, 12 ianuarie, mai multe percheziţii domiciliare, în judeţele Alba, Sibiu, Arad şi Bacău, într-un… Citește mai mult pe ziarulunirea.ro

10 Comentarii

alexandru 27 aprilie 2011 at 8:51

gheorghe ciul in dialogul surzilor cu alexandru peres….un articol in care se incearca justificarea actiunilor de cedare inceta si sigura a ardealului udmereului…..din articol aflu ca tinutul secuiesc nu este o problema daca se va infiinta.. pai nici nu are de ce sa fie pt ca romanii au fost demult epurati din zona, ungurii canta imnul ungariei la orice eveniment si studiaza doar in limba lor eterna.felicitari domnule ciul, asa se castiga o paine.

Ciprian 27 aprilie 2011 at 9:35

Cred ca zonele pot fi impartite si altfel daca asta cu maghiarii este o problema. Oricum, trebuiesc constituite areale mai mari. Sunt fonduri europene care se adreseaza arealelor cu numar de locuitori mai mare decat a unui judet. (asa cum, spre exemplu, SC APA CTTA a fost constituita prin unificarea firmelor ce se ocupau cu tratare, aductiune si distributie apa si canalizare – nici una din firme nu putea accesa fondurile separat.Odata constituit CTTA, s-au putut accesa fonduri de peste 100mil eur. )

alexandru 27 aprilie 2011 at 10:01

apa ctta nu e exemplu de regionalizare, e o regie a unui judet.pe care preferam sa o privatizam sau concesionam nu sa o unim cu partidul.si serios separat nu puteau accesa fonduri europene: dar de programul samtid ai auzit? acolo s-a putut accesa separata fonduri?dar vad ca te simti obligat sa aperi partidul cu orice ocazie.nu e cazuil sa iti spun ca platim o apa scumpa intr-un judet montan.

Ciprian 27 aprilie 2011 at 10:25

Amice, tocmai, pe SAMTID nu s-au putut accesa fonduri. SAMTID se adreseaza unor zone de acoperire cu populatie peste 100.000 locuitori.Te bagi ca mutu’n vorba. APA CTTA NU e o regie ! Mai invata 😉 Si sincer, nu stiu cu ce naiba am aparat eu pe careva mai sus. Am spus clar ca unele fonduri pot fi accesate doar in anumite conditii (pop. de peste x, etc) Cat de indoctrinat sa fi prietene incat sa iti treaca realitatea pe sub basca?

Ciprian 27 aprilie 2011 at 10:39

APA CTTA nu este regie. Nu este nici concesionata nici tocmai privata. Este un S.A. unde actionar maj. este cons. judetean. SAMTID ? Intr-adevar s-a lucrat pe SAMTID pentru ca ISPA sau SAPARD nu puteau fi accesate de Alba. Sa fie oare din cauza ca nu aveam numarul de locuitori necesar? Explica-mi cum reuseau Ocna-mures si Zlatna sa inlocuiasca retlele de apa daca nu exista CTTA-ul? Ce bonitate aveau? (pentru ca e nevoie si de dovada bonitatii stii?) Fondurile acopera 50% nerambursabili iar restul de 50% este un imprumut de la BERD si BEI. deci jumatate trebuiesc inapoiati. Doua orase din judet nu isi permiteau SIGUR aceasta investitie. Intelegi rationamentul constituirii pe regiuni? Se pot aduce fonduri in zone care altfel nu ar avea bonitatea necesara sa aduca. Nu vad cu ce am sustinut eu ceva politic mai sus sau aici. Regulile pentru acordarea fondurilor EU nu au criterii politice. Doar in capul unora ca tine.

Ciprian 27 aprilie 2011 at 10:42

:)) Platim o apa scumpa? Stii cat reprezinta 1mc de apa? Este o tona amice.Gandeste-te ce implica : captare, tratare, transport, pompare in unele zone, intretinere instalatii, achizitie materiale necesare exploatarii, tratarii si transportului. Un habarnist fara noima . Atat esti dumneata. Spune pretul la TONA de apa si apoi spune-mi ca este scump. Uite: te platesc eu cu acelasi pret ca sa imi aduci aceeasi tona de apa pana la etajul 4. 😉 ce zici? merita?

alexandru 27 aprilie 2011 at 11:07

amice ai un tic nervos: raspunzi cu doua comentarii tot timpul.da iti aduc apa la etajul 4 cu conditia sa am in proprietate apa ctta,platim o apa scumpa in comparatie cu alte judete cu acelasi specific montan.chiar nu inteleg de ce te agiti sa aperi tot ce stapaneste pdlul.eu stau la casa, platesc inclusiv apa de ploaie, desi celebra ta firma apa ctta nu are capacitate de uzinare a intregii ape reziduale colectate.astfel o parte ajunge in mures netratata.desi eu o platesc.putem vorbi si de organigrama apa ctta, de cum se fac angajarile acolo, dar tu stii mai bine decat mine. si vezi ca zlatna si ocna mures nu au fost incluse in programul samtid.si articolul era despre regionalizarea romaniei, cu sprijinul sefilor tai de partid. stii udmr-tinut secuiesc-limba MAGHIARA ETC…vezi ca este articol despre grup corint in ziar: so pe el, si pe florin roman ca iar a indraznit sa critice imparatia..

Ciprian 27 aprilie 2011 at 11:14

Ca de obicei…esti complet pe langa subiect.

gheo 27 aprilie 2011 at 12:47

Care Europa? Aia care vrea din nou granite? Romani ati fost pacaliti din nou!

Gligor 27 aprilie 2011 at 17:44

Dle Ciul te stiam om serios nu stiu de ce te dai in spectacol laudind pe o nulitatea de parlamentar care 16 ani nu a facut nimic pentru Alba . Peres este tradator ,securist cu tatal lui cu tot vinzator de neam si tara ,ne-a vindut ungurilor ca doar si el e bozgor get beget taica-sau si-a schimbat numele dibn SONY in ALEXANDRU sa li sa piarda urma de honvezi. Si asa ies la iveala serpii si viperele nenorocite care fiind caoda de topor e in stare sa ne vinda Ardealul la Unguri nu iar mai rabda pamintul de tradatori.

Comentariile sunt oprite