Măsuri dure pentru companiile de utilități din Germania. TVA-ul pentru gaze va scădea de la 19% la 7%

Până în luna martie, Germania va reduce TVA-ul aplicat la gaze naturale, de la 19% la 7%, pentru a putea determina companiile să scadă prețurile aplicate consumatorilor.

”Ne aşteptăm ca întreprinderile să aplice 100% clienţilor această scădere”, a declarat cancelarul german Olaf Scholtz, care a mai subliniat că „Având această măsură, reducem per ansamblu povara asupra clienţilor mai mult decât povara creată de noua taxă pe gaze. Reducerea TVA se va aplica atât timp cât va fi colectată taxa pe gaze”.

Tot în cursul acestei săptămâni, Guvernul german a anunţat impunerea unei noi taxe pe gaze, menite să ajute companiile de utilităţi să acopere costul înlocuirii livrărilor ruseşti. Noua taxă va fi impusă de la 1 octombrie şi va rămâne în vigoare până la finalul lunii martie 2024.

Nivelul taxei a fost stabilit la 2,419 eurocenţi/kWh şi va duce la creşterea facturilor de energie atât pentru companii cât şi pentru gospodării. Veniturile obţinute de pe urma noii taxe pe gaze vor fi folosite pentru a compensa costurile suplimentare suportate de importatorii de gaze, 12 dintre aceşti solicitând deja compensaţii de aproximativ 34 miliarde de euro, conform Ministerului Economiei.

Ce se va întâmpla cu salariile românilor şi cu contractele de muncă: Explicațiile ministrului Muncii

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a dat miercuri, mai multe explicații despre ce se va întâmpla cu salariile românilor şi cu contractele de muncă. Mai mult, ministrul a explicat care este capcana din contractele part-time de care majoritatea românilor nu sunt conștienți în acest moment.

Potrivit noului Cod Fiscal, începând de luni, 1 august, a intrat în vigoare suprataxarea contractelor part-time. Din această cauză firmele, mai ales cele mici, nu își mai permit să plătească noile sume percepute de statul român.

În acest context, sute de mii de români, printre care bone, femei care fac curățenie sau grădinari, IT-iști, jurnaliști, ar putea să aibă venituri mai mici sau chiar să fie concediați, după ce guvernul a decis ca pentru contractele part-time, să se plătească contribuţii şi impozit la nivelul salariului minim.

Întrebat ce se întâmplă cu cei care au salariul minim şi ce măsuri de ajutor are în vedere guvernul, ministrul Muncii, Marius Budăi, a spus.

„Este un prim pas pe care l-am făcut cu cei din agricultură instituind salariul minim de 3.000 de lei cu o fiscalitate mai mică.

Al doilea pas a fost punerea la dispoziție a mediului privat posibilitatea majorării salariului minim cu 200 de lei care sunt netaxabili.

Şi al treilea pas demarăm o discuție acum la sfârșit de an în consiliul cu partenerii sociali, sindicatele şi patronatele pentru a identifica o soluţie, astfel încât de la 1 ianuarie să avem o majorare a salariului minim”, a spus Marius Budăi.

„Mi-e greu să înțeleg cum cineva poate trăi dintr-un contract part-time cu salariul minim”

„Zilnic mii de contracte de muncă se transformă din part-time în contracte cu normă întreagă, lucru care s-a mai întâmplat odată când am introdus această măsură.

Colegul meu, Adrian Câciu, ministrul de Finanțe, a spus clar că dacă în implementare măsurilor mai găsim anumite excepții pe care trebuie să le facem de la această lege putem discuta, însă îmi este foarte greu să înțeleg cum cineva poate trăi dintr-un contract part-time cu salariul minim”, a mai spus ministrul Muncii, Marius Budăi.

De ce au românii pensia minimă

„Când am fost director la o casă de pensii la Botoșani realizam audiențe la televiziunea locală. Primeam telefoane de la cetăţeni unde răspundeam pe loc sau a doua zi. Organizam şi audiențe în judeţ şi discutam cu pensionarii pentru a le cunoaște problemele. Erau multe discuții cu am lucrat 20-30 de ani şi am pensia minimă.

Peste 10.000 de dosare le-am luat filă cu filă. Ce am găsit acolo este tragic. Timp de 15-20-25 de ani la unii stagiul de cotizare în cel mai bun caz salariul minim normă întreagă, dar majoritatea cu fracţiune de normă, adică acel lucru cu 2 lei pe hârtie şi 5 în mână. Acest lucru se va răsfrânge supra actualilor lucrători când vor ieşi la pensie. (…)

Nu poţi să ții un om la muncă 8-10 ore şi să îl plătești cu jumătate de normă”, a spus ministrul Muncii, Marius Budăi, în emisiunea Subiectiv de la Antena 3.

Sursa: dcbusiness.ro

Ministrul Agriculturii dorește ca România să fie acoperită cu rachete antigrindină, în valoarea de 3.200 de euro bucata

În cursul acestui an au avut loc, până la momentul actual, 89 de intervenții în atmosferă, pentru combareatea căderilor de grindină, anunțăă Ministerul Agriculturii condus de Petre Daea.

Numărul total al rachetelor folosite în cele 89 de intervenții se ridică la 3301 și acțiunea va continua. Ministrul Daea declară în exclusivitate pentru Digi24.ro că sistemul cu rachete antigrindină va fi extins pentru toată suprafața României. Anul trecut au fost lansate 5276 de rachete antigrindină, în mai multe zone din țară. Costul total al rachetelor lansate anul acesta se ridică la 10,7 milioane de euro.

În subordinea ministerului Agriculturii condus de Petre Daea există o instituție care are ca principal obiect de activitate topirea grindinii și formarea de ploi. Aceasta se numește Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor. În cadrul instituției lucrează 36 de persoane, ei fiind conduși de generalul Gheorghe Căunei Florescu, în funcție din 2014, când a fost emis actul normativ de înființare al acestei Autorități.

10,7 milioane de euro cheltuite pe rachete în 2022

Cea mai mare parte a bugetului instituției din subordinea ministrului Petre Daea se duce pe “realizarea activităților de exploatare operațională și achiziție rachete antigrindină”, după cum rezultă dintr-un raport de activitate pe anul 2021 al Autorității, consultat de Digi24.ro.

Mai concret, anul trecut au fost cheltuite 86,2 milioane de lei (circa 17,6 milioane de euro) pe aceste rachete antigrindină, adică 78,5 % din bugetul de execuție al instituției. În același document se spune că pe parcursul anului trecut, din aprilie și până în octombrie, au fost lansate 5276 de rachete antigrindină. Un calcul simplu ne spune că prețul pentru achiziția și exploatarea operațională a unei singure rachete antigrindină este de circa 3200 de euro.

Anul acesta, în perioada 15 aprilie – 11 august, au fost lansate deja nu mai puțin de 3301 rachete antigrindină – se spune într-un comunicat recent dat de Ministerul Agriculturii. Toate aceste 3301 rachete au fost lansate din 99 de puncte operaționale aflate în Prahova, Iași, Vrancea, Oltenia, Timiș și Mureș. Asta înseamnă că suma cheltuită de la bugetul de stat pentru rachetele antigrindină, doar în prima parte a anului în curs, se ridică la 10,7 milioane de euro.

Ce sunt rachetele antigridină

Directorul Autorității, Gheorghe Căunei Florescu, susține că aceste intervenții în atmosferă nu prezintă nici un risc. “Noi controlăm fenomenul 100%. Avem tehnologie de ultimă oră. Unde noi am acționat nu au fost fenomene de cădere a grindinei”, afirmă Căunei Florescu.

El susține că aceste rachete nu sunt militare, deși ele sunt fabricate la Romarm, care este principalul producător şi exportator direct de produse militare din România. “Este o rachetă, un vector mai bine zis, purtător al unei substanțe glaciogene, în speță iodura de argint, care e dusă pe coordonate stabilite de noi”, explică directorul Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină. Această substanță, iodura de argint, are scopul – mai spune Căunei Florescu – de a ajuta la transformarea apei din stare solidă în stare lichidă.

Petre Daea: Vrem să extindem sistemul cu rachete antigrindină peste tot teritoriul României

Într-o declarație oferită în exclusivitate pentru Digi24.ro, ministrul Agriculturii Petre Daea a declarat că sistemul cu rachete antigrindină este foarte eficient și că el se va extinde în perioada următoare . “Este un sistem atât de eficient încât vrem să-l extindem pentru întreaga suprafață a României”, ne-a spus ministrul Daea. El spune că s-au făcut “măsurători fundamentate științific” care au demonstrat că folosirea acestor rachete “nu reprezintă nici un risc”.

Din datele oferite de Ministerul Agriculturii rezultă că suprafața totală a terenurilor agricole și comunităților locale salvată de la grindină anul acesta se ridică la circa 2 milioane de hectare. Întreaga suprafață agricolă a României este de 14,8 milioane de hectare. În ultimii ani au fost consemnate mai multe proteste ale agricultorilor împotriva folosirii rachetelor antigrindină. În primăvară, doi localnici din localitatea vasluiană Codăeşti au fost amendaţi de poliţişti, după ce au împiedicat lansarea rachetelor antigrindină. Rachetele au fost lansate, totuși, însă prea târziu pentru a putea preveni grindina care a făcut prăpăd în zonă.