Am fost contactaţi la redacţie, zilele trecute, de către un domn din Mugeşti, pe numele său Gheorghe David. Acesta ne-a declarat că se află într-o situaţie cel puţin bizară. Cică primarul comunei Pianu a realizat o alimentare cu apă a satului Purcăreţi, trecând cu „ţeava” pe terenul său şi mai apoi pe drum, prin faţa porţii sale, la o distanţă de nici 10 metri de casa sa. El afirmă că în momentul executării lucrării ar fi vorbit cu „meseriaşii” dacă se poate racorda şi el, iar aceştia i-ar fi spus că nu-i nicio problemă. Dacă primarul e de acord e OK! David mai spune că, pentru faptul că nu a cerut despăgubiri în schimbul terenului său „deranjat de ţeavă”, ar fi avut o înţelegere cu primarul ca să-i „rezolve” cu apa. Dar timpul a trecut, „ţeava”
s-a tot „dus pe-aici încolo” iar de racordarea lui nici pomeneală. Omul s-a supărat că primarul l-a îndreptat să-şi aducă apă din altă parte şi, iată, a venit la ziar cu jalba-n proţap. Ni s-a părut, într-adevăr, absurd să-l trimiţi pe om să-şi aducă apă de la kilometri distanţă când reţeaua trece prin faţa porţii lui, aşa că l-am interpelat pe primarul Marin Petruse, de la Pianu, şi am aflat că lucrurile stau altfel decât ni le-a arătat Gheorghe David…
Primarul Marin Petruse, pe care iniţial credeam c-o să-l facem cu ou şi cu oţet în ziar, ne-a declarat că anul trecut, cu mari eforturi, a reuşit să execute o lucrare din fonduri proprii, pentru alimentarea cu apă a satului Purcăreţi. Astfel, s-a realizat captarea din pârâul Bordu, aducţiunea pe o distanţă de 5 kilometri şi jumătate până în Purcăreţi şi stocarea apei potabile în satul respectiv, de unde ea va fi distribuită localnicilor. Şi nu numai lor, ci şi locuitorilor din Mugeşti, care sunt mai apropiaţi, chiar dacă satul Mugeşti se află pe raza administrativ teritorială a Cugirului. Lucrarea a costat în total 350.000 RON, respectiv 3,5 miliarde de lei vechi. În cazul lui David, care se află la peste 3 kilometri de căminul de distribuire din Purcăreţi, ar fi ineficient ca acesta să se alimenteze de acolo, iar la „ţeava” care trece prin faţa porţii lui nu se poate recorda, pentru că, tehnic vorbind, acest lucru e imposibil. Aceea este conducta de aducţiune şi orice intervenţie asupra ei ar duce automat la scăderea presiunii în distribuirea din Purcăreţi. „Eu m-am oferit să-l ajut altfel, ne-a declarat primarul. Vorbeam cu cei ce au executat lucrarea şi îi săpam un puţ, de unde el putea să-şi extragă apă cu o pompă. Cât priveşte terenul unde spune că l-am tulburat, acesta apare pe hărţi ca drum, iar el l-a îngrădit şi
l-a considerat terenul său. Deci nici nu poate fi vorba de despăgubiri; mai degrabă eu ar trebui să mă plâng că a blocat un drum public…”
Din această perspectivă lucrurile sunt clare, iar soluţii se pot găsi, pe cale amiabilă. Mai rămâne doar ca primarul din Cugir să vadă şi dânsul despre ce e vorba şi să-i ajute cumva pe locuitorii din Mugeşti, care nu au apă potabilă.
Ioan HĂNŢULESCU
