Ouăle de Paşte în tradiţia ţărilor europene. De la ouă pictate şi încondeiate la ouă de ciocolată, obiceiul este prezent peste tot în Europa

Ouăle, în mitologie simboluri ale vieţii şi ale fertilităţii, sunt nelipsite pe masa de Paşte. De-a lungul timpului au apărut tot felul de metode de a vopsi şi ornamenta ouăle cu ocazia acestei sărbători. Aceste metode diferă de la ţară la ţară. În Evul Mediu tradiţia cerea ca stăpânii să dăruiască slugilor ouă cu ocazia Paştelui. În ceea ce priveşte culorile ouălor, există foarte multe posibilităţi de a le vopsi, unele dintre ele având conotaţii simbolice şi religioase.

În Grecia obiceiul este ca ouăle să fie vopsite în roşu, pentru a aminti credincioşilor de sângele vărsat de Isus Hristos pentru mântuirea tuturor oamenilor. Popoarele slave foloseau metode mai speciale, vopsind ouăle în auriu şi argintiu. O altă metodă folosită mai ales în Austria dar şi în România este aceea de a vopsi ouăle cu produse naturale, folosind coji de ceapă. Aceste ouă se ornamentează prin aplicarea unor frunze pe coajă, înainte de a le fierbe în apa cu coji de ceapă. România se mândreşte cu meşteşugul încondeierii ouălor de Paşti, o tehnică foarte complexă şi migăloasă care este cunoscută în lume sub numele de Psanki. În Germania de Paşte, în fiecare casă, există un aşa-zis „pom de Paşti” făcut din crenguţe înflorite împodobite cu ouă, iepuraşi sau puişori de lemn sau plastic colorat. Citește și: mesaje de Paște în limba engleză

În Anglia există obiceiul de a face cadou ouă de ciocolată foarte mari.

În Bulgaria, în secolele trecute, pictarea ouălor de Paşti era o îndeletnicire a călugăriţelor din mănăstiri. Întrebuinţând culori speciale, ele realizau piese unicat. Multe pot fi admirate şi astăzi în muzeele etnografice din ţară, unde se păstrează bogate colecţii de ouă pictate şi încondeiate. Pentru ornare se foloseşte şi acidul sulfuric. După ce oul a fost vopsit, peste suprafaţa colorată se trece cu condeiul înmuiat în acid; acesta spăla vopseaua şi astfel rămâne desenul sau scrisul.
O altă metodă este lipirea sau legarea diferitelor frunze pe suprafaţa albă a oului, după care acesta se introduce în vopsea. Când este uscat, frunza se dezlipeşte.

În unele zone ale Elveţiei există credinţa că ouăle de Paşti sunt ouate de cuc. În alte locuri se spune că ele sunt aduse de iepuraşi. De aceea, copiii pregătesc din primele flori de primăvară câte un cuib în care acestea să fie depuse.
Urmează vânatul iepurelui de Paşti”, când cei mici caută prin grădină ouăle bine ascunse. Se ciocnesc ouăle, cel spart fiind oferit învingătorului.

În zilele de Paşti în Franţa, locuitorii din Bourgogne îşi oferă reciproc ouă vopsite. Se aşază o scândurică înclinată şi fiecare rostogoleşte pe ea ouăle pe care le-a adus. Acela al cărui ou atinge un altul îl câştigă şi-l mănâncă pe loc. La acest joc numit „la roulle” se folosesc ouă colorate în roşu, galben, verde şi violet.

În Germania  s-a păstrat foarte bine tradiţia ouălor de Paşti. Copiilor li se spune că ouăle colorate sunt aduse de Iepuraş şi ascunse, ca să le găsească. Fetele trimit logodnicilor ouă pe care sunt scrise declaraţii de dragoste. În Saxonia, lângă oraşul Boutzen, există o colină la poalele căreia curge un râu. Sus este o capelă de lângă care femeile şi bărbaţii aruncă ouă. Jos lângă apa sunt copiii. Ei le prind şi îşi încarcă săculeţele de la brâu.

În Olanda, obiceiul ciocnitului se păstrează şi astăzi. În zilele de Pasti, tradiţional se mănâncă ouă cu o anumită prăjitură, pe care brutarii o oferă clienţilor lor. Preoţilor le sunt oferite ouă vopsite, iar fetele le dăruiesc flăcăilor. Ouăle vopsite în verde se ascund în iarbă, ca să le caute copiii.

În Polonia, pentru a obţine un anumit desen, se cufundă oul în culoare, iar când aceasta s-a uscat se desenează cu ceară. Oul se introduce apoi în borş de sfeclă sau în oţet, astfel că părţile neacoperite se decolorează.  După ce se îndepărtează ceara, rămâne desenul colorat pe fond alb. Cele mai răspândite motive sunt crenguţa, bradul, morişca.

În Rusia, în lunea Paştilor, ruşii se duc la cimitir cu ouă roşii pentru a cinsti morţii. Fetele se urcă pe un deal şi se aşază în cerc. Una din ele iese în mijlocul cercului, ţinând în mână pască şi ouă de Paşti. Ea spune o rugăciune şi rosteşte versuri în cinstea primăverii.

În Ucraina, ca şi în Rusia, ucrainenii se duc în zilele sărbătorilor de Paşti la cimitir, cu cozonaci, vin şi ouă. Pentru cinstirea morţilor, ouăle se rostogolesc pe morminte, apoi se îngroapă în pământ sau se consumă pe loc de către membrii familiei ori se dau de pomană celor nevoiaşi. Tradiţional, există pictori meşteşugari care execută ouă încondeiate la comandă. În trecut, gospodinele colorau ouăle cu vopsele naturale extrase din plante, cum ar fi foile de ceapă, florile de tei, frunzele de mesteacăn, boabele coapte de soc etc.  De Paşti, rudele şi îndrăgostiţii îşi dăruiesc ouă vopsite şi ornate. Se spune că acela al cărui ou nu se sparge va trăi mai mult.

În Suedia, ouale se ornează cu desene hazlii, cu rime şi inscripţii care se citesc cu glas tare, înainte de a le mânca. Ouăle de Paşti au darul de a prezice: dacă nu sunt pline, înseamnă că hambarele vor fi goale în anul acela. Va avea noroc fericitul care găseşte un ou cu două gălbenuşuri: se va căsători sau logodi.

În Ungaria predomină ouăle vopsite în roşu şi galben. Dintre motivele de ornamentaţie cele mai des folosite sunt: stoguri de fan, case, fântâni cu cumpănă, femei cu coşuri de ouă în mână. În mediul rural există obiceiul ca în a doua zi de Paşti fetele să fie duse la fântână şi acolo să fie stropite cu apă de către flăcai.

Sursa: culinar.ro

Salvează

Salvează

Salvează

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI