Motivarea deciziei în cazul pensiilor speciale ale magistraților, publicată de CCR: Pensia de serviciu nu e eliminată. Argumentele Curții

Motivarea deciziei în cazul pensiilor speciale ale magistraților, publicată de CCR: Pensia de serviciu nu e eliminată. Argumentele Curții

Curtea Constituţională a României publicat joi, 26 februarie 2026, motivarea deciziei din 18 februarie prin care se stabilește că noul proiect al Guvernului Bolojan privind reforma pensiilor magistraţilor este constituţional.

Judecătorii constituţionali constată în motivare că, pe de o parte, pensiile de serviciu din domeniul justiţiei sunt indisolubil legate de autoritatea judecătorească, expres reglementată prin Constituţie, şi că domeniul de reglementare al legii analizate este unul omogen sub aspectul relaţiilor sociale normate, iar, pe de altă parte, că legea prevede intrarea sa în vigoare la 1 ianuarie 2026, respectiv într-un interval de timp scurt faţă de data adoptării sale.

„Curtea Constituţională nu are competenţa de a examina oportunitatea iniţierii unui demers legislativ şi nici de a cuantifica impactul bugetar pe care le au măsurile legislative promovate sau care ar trebui promovate. De asemenea, Curtea Constituţională nu are nici competenţa de a stabili măsurile legislative ce trebuie promovate. Ca atare, Curtea nu poate controla calculele de natură financiară prezentate de Guvern în expunerea de motive a legii sau în punctul de vedere formulat şi nici nu are competenţa de a verifica oportunitatea diverselor politici publice promovate, cum nici Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu îşi poate aroga această prerogativă”, se menţionează în document.

Totodată, Curtea subliniază că nu are competenţa de a urmări realizarea programului Guvernului în privinţa reformei pensiilor de serviciu ale personalului din diverse domenii de activitate şi nu poate condiţiona reforma realizată cu privire la pensiile de serviciu din domeniul justiţiei de reforma pensiilor de serviciu ale altor categorii de personal.

„Este decizia exclusivă a Guvernului/Parlamentului, după caz, să stabilească oportunitatea şi momentul în care aceste reforme vor fi realizate, indiferent de data de la care ele îşi vor produce efectele. Aşadar, Curtea nu se poate pronunţa cu privire la aspectele referitoare la oportunitatea măsurilor necesare a fi luate în urma emiterii Deciziei Comisiei Europene 3.490 din 28 mai 2025. În sensul celor de mai sus şi cu privire la aspecte similare, Curtea s-a pronunţat şi prin Decizia nr.479 din 20 octombrie 2025, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1036 din 10 noiembrie 2025”, spune instanţa constituţională.

CCR precizează că, în prezent, pensia de serviciu din sistemul justiţiei cuprinde două elemente: contributiv şi necontributiv, iar suplimentul acordat de stat, în completarea elementului contributiv al pensiei de serviciu, nu are ca temei constituţional art.47 alin.(2) Constituţie, ci art.124 alin.(3) din Constituţie, Curtea subliniind, prin Decizia 900 din 15 decembrie 2020, că „în stabilirea cuantumului pensiei de serviciu a magistraţilor (…) legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei”.

Curtea punctează că pensia de serviciu nu este eliminată pentru nicio categorie de personal din sistemul justiţiei.

„Legea criticată modifică acest sistem şi stabileşte un alt regim juridic al pensiei de serviciu, care va avea în vedere un temei constituţional bazat exclusiv pe art.124 alin.(3) din Legea fundamentală, şi nu pe un construct hibrid bazat pe art.47 alin.(2) şi pe art.124 alin.(3) din Constituţie. Ca atare, pensia de serviciu nu este eliminată pentru nicio categorie de personal din sistemul justiţiei. Noua viziune legislativă se corelează cu dispoziţiile art.211 alin.(6) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1102 din 16 noiembrie 2022, care prevede că „personalul care are dreptul la pensia de serviciu stabilită potrivit prezentei legi [s.n. Legea nr.303/2022], la pensie de serviciu stabilită potrivit altor acte normative sau la pensie în sistemul public de pensii are obligaţia de a opta pentru una din aceste pensii”, se mai notează în motivare.

Totodată, Curtea observă că există un raport adecvat între cuantumul pensiei medii din sistemul public de pensii şi cel al pensiei de serviciu a personalului din sistemul justiţiei, stabilite potrivit legii criticate, ceea ce indică „o congruenţă axiologică” între soluţia legislativă criticată şi cerinţele impuse de CJUE în jurisprudenţa sa. Prin urmare, dispoziţiile art.I pct.1, 2 şi 4, ale art.III pct.1 şi 2 şi ale art.IV din lege, sub aspectul criticilor formulate, nu încalcă art.124 alin.(3), art.147 alin.(4) şi art.148 alin.(2) şi (4) din Constituţie.

Curtea mai constată că generaţiile viitoare vor putea opta între pensia de serviciu stabilită de legea criticată şi pensia contributivă din sistemul general de pensii publice în acord cu art.211 alin.(6) din Legea 303/2022, astfel cum Curtea deja a stabilit – „pensia de serviciu nu este eliminată pentru nicio categorie de personal din sistemul justiţiei”.

Judecătorii CCR mai arată că legiuitorul are competenţa de a dimensiona sau elimina pentru viitor astfel de elemente ale sistemului de determinare a cuantumului pensiei de serviciu din raţiuni ce ţin de politicile publice promovate în domeniul pensiilor.

„Beneficiul unui asemenea element al dreptului de pensie subzistă atât timp cât reglementarea legală care o prevede este în vigoare. Abrogarea acesteia conduce la eliminarea pentru viitor a acestui element din sistemul de determinare a cuantumului pensiei de serviciu, numai sumele de bani exigibile la momentul abrogării normei intrând în sfera de protecţie a dreptului de proprietate privată”, mai spune CCR.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI