Rămâi conectat
Festivalul Roman Apulum - 2022

Actualitate

Ministrul Agriculturii: Sunt 180 de milioane de lei pentru programul de tomate românești. Numărul fermierilor s-a dublat

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Suma alocată în acest an pentru susţinerea producătorilor agricoli români să cultive tomate în spaţii protejate se ridică la 180 de milioane de lei, un buget similar cu cel de anul trecut, an de debut al acestei program, însă numărul fermierilor doritori să intre în program s-a dublat, potrivit ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.

„Avem şi în acest an un buget de 180 de milioane de lei, dar dacă anul trecut erau vreo 4.000 şi ceva de beneficiari care au dus ciclul până la sfârşit, până la aceasta dată anul cifra este dublă: peste 9.000 de fermieri doritori, de cultivatori de tomate în spaţii protejate. Deja s-au apucat de treabă, au prins curaj. Sunt oameni tineri, unii s-au lăsat de o altă activitate în care erau pregătiţi. (…) Programul Tomate l-am început exact cu un an în urmă. Nu le-am dat absolut nimic înainte, doar entuziasm. Entuziasm şi siguranţă. Vreau să îi felicit pe toţi aceşti fermieri excepţionali. Iată că a ajuns să fie vazut şi simţit atât de fermieri cât şi de consumatori. Evident, şi noi am fost serioşi în acordarea subvenţiilor. Este un alt circuit al documentelor faţă de cel de la APIA, unul mai lesnicios, care se află în mâna Direcţiilor Agricole (…) Este un angrenaj pe care l-am pornit şi sper să funcţioneze mai bine în acest an”, a declarat pentru AGERPRES Petre Daea.

Ministrul Agriculturii a precizat că la sfârşitul anului trecut MADR a reuşit să onoreze toate obligaţiile pe care le-a avut faţă de fermieri, iar piaţa a fost alimentată în extrasezon cu peste 50.000 de tone de roşii.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Le-am dat imediat banii şi am reuşit să aducem pe piaţă peste 50.000 de tone de tomate produse în România în extrasezon. Un lucru extraordinar de important, deoarece consumul din România se realizează din patru surse. Prima, tomatele din sere – unde avem o suprafaţă destul de mică pentru că s-au distrus de-a lungul vremii şi se vede asta cu ochiul liber. Cea de-a doua sursă este cea din spaţii protejate, din solarii neîncălzite, a treia sursă, din câmp, care are o perioadă scurtă datorită variaţiei temperaturii şi umidităţii, iar cea de-a patra: importul. Noi nu suntem în stare în România să realizăm de la 1 ianuarie până la 31 decembrie consumul pentru acest produs. (…) nu sunt condiţii pentru România. În extrasezon nu ne putem duce decât cu sere, care sunt investiţii costisitoare. Dar am extins sezonul prin proceduri stabilite în actul normativ să aducem produse pe piaţă până la sfârşitul lunii mai”, a spus Daea.

„Tomate în spaţii protejate” a fost programul lansat de ministrul Agriculturii, Petre Daea, odată cu preluarea mandatului la minister, la începutul anului 2017, tocmai pentru a susţine produsele deficitare, pe care România le importă masiv. Acesta s-a dovedit a fi un program extrem de apreciat de legumicultori.

Conform datelor oficiale, cantitatea de roşii proaspete livrate în 2017 de către beneficiarii programului de tomate româneşti a depăşit 50.000 de tone, iar suma plătită către cei peste 8.000 de legumicultori a fost de circa 23,667 milioane de euro. În primul ciclu de producţie din cadrul programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate derulat în anul 2017 s-au înscris 4.397 beneficiari, iar în ciclul al doilea un număr de 3.627 beneficiari.

Ministerul de resort a anunţat că toţi cultivatorii de tomate în spaţii protejate vor beneficia şi în 2018 de schema de ajutor de minimis prevăzută pentru acest sector, respectiv de 3.000 de euro/beneficiar/an.

România a importat 59.369 tone de roşii în primele nouă luni din 2017, o cantitate aproape similară faţă de aceiaşi perioadă din 2016 (59.075 tone), în timp ce exporturile au fost nesemnificative, respectiv de numai 262,2 tone, potrivit balanţei comerciale cu produse agroalimentare, consultată de AGERPRES.

Valoarea importurilor de tomate în stare proaspătă sau refrigerată consemnată după primele trei trimestre din 2017 a depăşit 65,46 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, când a totalizat 54,54 milioane de euro. Încasările din exporturile de tomate pe pieţele intra şi extracomunitare au atins în perioada analizată de 254.462 euro, în creştere cu 47% faţă de 173.053 euro înregistrate în perioada similară a anului 2016, când a fost exportată o cantitate de 301,5 tone.

Conform datelor statistice, consumul mediu de tomate pe locuitor în România se ridică la 31 de kilograme, faţă de 34,5 kg în UE, iar producţia reprezintă 20,27% din producţia totală de legume produsă în România, scrie Agerpres.ro.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

Voucherele alimentare: Cât timp sunt valabile tichetele sociale de 250 de lei

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

Voucherele alimentare: Cât timp sunt valabile tichetele sociale de 250 de lei

Voucherele alimentare oferite prin programul Sprijin pentru România au o anumită valabilitate de timp în care acestea pot fi folosite. „Sumele disponibile pe card sunt valabile 12 luni de la data încărcării lor”, a informat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Astfel, potrivit informațiilor furnizate de Guvern, se pare că banii din voucherele alimentare din programul Sprijin pentru Românii trebuie folosiți într-un termen de 365 de zile de la data alimentării cardului.
Când a început distribuirea voucherelor

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a început procesul de emitere, distribuire și încărcare a voucherelor alimentare oferite prin intermediul programului guvernamental „Sprijin pentru România” începând cu data de 1 iunie.

Elit - Gustul Desăvârșit

Voucherele alimentare sunt dispuse pe un suport electronic de tip card, iar acestea au o valoare nominală de câte 250 de lei. Acestea sunt oferite către persoanele ce se află în situații materiale precare sau risc de sărăcie.
Câte milioane de români primesc vouchere de 250 de lei

Așadar, aproximativ 2,5 milioane de români au primit sau urmează să primescă astfel de tichete cu ajutorul cărora pot cumpăra diferite produse alimentare sau mese calde în valoare totală de aproape 3 miliarde de lei. Cardul cu cei 250 de lei permite plata printr-un sistem contactless, prin apropierea cardului de terminalul bancar, încă de când a fost primit.

Banii ce sunt disponibili pe voucherele alimentare nu pot fi retrași, iar aceștia vor fi utilizați doar pentru cumpărarea de alimente sau mese calde la magazinele care acceptă astfel de carduri.
Unde se adresează cei care au anumite probleme cu cardurile

Persoanele care nu au primit tichetele sociale pentru alimente se pot adresa fie Ministerului Muncii, fie Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în funcţie de problema pe care o întâmpină.

„Dacă sunt persoane care nu sunt sigure că se află pe lista beneficiarilor eligibili, menționăm că întrebările referitoare la acest aspect trebuie adresate Ministerului Muncii și Solidarității Sociale”, informează ministerul.

Cardul vine prin poștă

Dacă vă numărați printre persoanele eligibile, așa cum sunt stabilite de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), cardul va fi livrat către dumneavoastră de către angajații Poștei Române, fără să fie nevoie să faceți dumneavoastră vreo procedură în acest sens.

În cazul în care îndepliniți criteriile pentru a fi printre beneficiarii eligibili, dar până la finalul perioadei în care se alocă tranșa I nu veți intra în posesia cardului, vă rugăm să vă adresați celui mai apropiat oficiu poștal, de acol de unde veți primi îndrumări.

Sursa: playtech.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Schimbările climatice ar putea agrava aproape 60% din bolile infecțioase umane. STUDIU

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022
Schimbările climatice ar putea agrava aproape 60% din bolile infecțioase umane. STUDIU

Schimbările climatice pot influența agravarea anumitor boli infecțioase umane, arată un studiu al oamenilor de știință.

Dintre cele 375 de boli patogene cunoscute care afectează omenirea , 58% pot fi agravate de schimbările climatice, potrivit unui nou studiu din revista Nature Climate Change. În total, 218 de boli cauzate de infecții virale, bacteriene și fungice s-au dovedit a fi potențate de creșterea temperaturilor și de alte pericole climatice grave.

Elit - Gustul Desăvârșit

Autorii studiului au revizuit peste 70.000 de lucrări științifice în căutarea unor exemple empirice de boli influențate de 10 pericole climatice specifice. Acestea au inclus încălzirea, valurile de căldură, secetele, incendiile de vegetație, precipitațiile extreme, inundațiile, creșterea nivelului mării, modificarea acoperirii solului și schimbarea biogeochimică a oceanului.

Această analiză extinsă a dat 3.213 exemple de cazuri în care pericolele climatice au fost implicate în bolile patogene. Defalcând datele în continuare, cercetătorii au identificat 1.006 căi unice prin care agenții patogeni infecțioși pot fi afectați de schimbarea climatului.

Multe dintre aceste mecanisme implicau agenți patogeni aduși în apropierea oamenilor. De exemplu, incendiile care i-au determinat pe lilieci și primate să părăsească habitatele lor au fost legate de focarele de Ebola din Africa, în timp ce dezghețarea permafrostului ar fi putut duce la eliberarea unei tulpini străvechi de antrax care a provocat numeroase infecții în cercul polar.

Schimbările climatice influențează gravitatea anumitor boli

În schimb, s-a constatat că pericolele climatice care provoacă deplasarea populațiilor umane aduc oamenii în contact mai strâns cu agenții patogeni. Furtunile, inundațiile și creșterea nivelului mării sunt implicate în cazuri de febră Lassa, pneumonie, tifoidă, hepatită, holeră, boli ale legionarilor și boli respiratorii.

Pe lângă faptul că facilitează contactul dintre oameni și agenți patogeni, schimbările climatice îmbunătățesc, de asemenea, multe organisme cauzatoare de boli prin extinderea zonei lor de locuit și permițând perioade mai lungi de reproducere. Încălzirea și ploile abundente, de exemplu, duc la mai multe alimente și resurse pentru rozătoarele purtătoare de ciumă, permițând populațiilor să crească și crescând riscul pentru oameni. Furtunile și inundațiile creează, de asemenea, bazine de apă stagnantă care acționează ca zone de reproducere pentru țânțari, ducând la focare de febră galbenă, malarie, leishmanioză, febră West Nile și dengue.

În cele din urmă, schimbările climatice împiedică capacitatea oamenilor de a face față agenților patogeni prin creșterea provocărilor fizice cu care ne confruntăm, perturbând în același timp infrastructura sanitară și medicală. Seceta, de exemplu, reduce accesul la apă potabilă curată, în timp ce ploile abundente deteriorează sistemele de canalizare și duc la contaminarea în continuare a alimentării cu apă. Astfel de pericole au fost implicate în focare de holeră, scabie, Salmonella, E. coli, dizenterie și hepatită.

În total, s-a constatat că 160 de boli au fost agravate de încălzire, în timp ce 122 au fost afectate de schimbările de precipitații și 121 au fost afectate de inundații. Seceta a agravat 81 de agenți patogeni diferiți, furtunile au afectat 71, modificările acoperirii solului au sporit amenințarea reprezentată de 61 de boli, iar schimbările climatice ale oceanelor au fost asociate cu 43 de boli dăunătoare. S-a constatat că incendiile, valurile de căldură și creșterea nivelului mării influențează 21, 20 și, respectiv, 10 boli.

„Având în vedere consecințele extinse și omniprezente ale pandemiei de COVID 19, a fost cu adevărat înfricoșător să descoperim vulnerabilitatea masivă a sănătății care rezultă ca o consecință a emisiilor de gaze cu efect de seră”, a spus autorul studiului Camilo Mora într-un comunicat. Pentru a-și ilustra punctul de vedere, cercetătorii au creat un site web care permite utilizatorilor să examineze modurile în care anumite boli sunt afectate de diferite pericole climatice.

„Există prea multe boli și căi de transmitere pentru ca noi să credem că ne putem adapta cu adevărat la schimbările climatice. Ea subliniază nevoia urgentă de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global”, a spus Mora, conform IFLScience.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

România, ţara unde producţia industrială a înregistrat cel mai puternic declin din UE: Scădere de la an la an

Ziarul Unirea

Publicat

în

Zilele Municipiului Sebeș - 2022

România, ţara unde producţia industrială a înregistrat cel mai puternic declin din UE: Scădere de la an la an

Producţia industrială a înregistrat o creştere peste aşteptări, atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană, în luna iunie 2022 comparativ cu luna mai 2022, însă România a fost ţara unde producţia industrială a înregistrat cel mai puternic declin din UE, de la o lună la alta, arată datele publicate, vineri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Conform acestor date, producţia industrială a crescut cu 0,7% în zona euro şi cu 0,6% în UE, în luna iunie comparativ cu luna mai. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Irlanda (6,7%) şi Malta (4,8%). În schimb, ţările cu cel mai puternic declin al producţiei industriale, de la o lună la alta, sunt România, unde producţia industrială a scăzut cu 3,9%, şi Belgia, cu un declin de 2,2%.

Creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri de 2,1% a producţiei de bunuri de capital, urmată de un avans de 0,7% al producţiei de energie.

Elit - Gustul Desăvârșit

În ritm anual, luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021, producţia industrială a crescut cu 2,4% în zona euro şi cu 3,2% în Uniunea Europeană. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Irlanda (25,4%) şi Danemarca (25%). Cele mai importante scăderi au fost înregistrate în Belgia, minus 11,6%, Slovacia, minus 5,7%, şi România, unde producţia industrială a scăzut cu 3,7% în luna iunie, după ce în mai a crescut cu 2,6%.

Şi de data aceasta, creşterea producţiei industriale în UE s-a datorat în special producţiei de bunuri de capital, care au înregistrat un avans de 7,5%, urmat de o majorare de 2,6% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată şi o creştere de 2,4% a producţiei de energie.

Creşterea producţiei industriale în zona euro în luna iunie este de trei ori mai mare decât prognozau analiştii intervievaţi de Reuters care mizau pe un avans de 0,2% comparativ cu luna anterioară şi o creştere de 0,8% în ritm anual.

Datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică arată că producţia industrială din România a scăzut, în luna iunie, atât comparativ cu luna anterioară, cu 4,7%, cât şi cu aceeaşi perioadă din anul anterior, cu 2%.

Potrivit INS, producţia industrială (serie brută) a scăzut cu 4,7%, faţă de luna mai, marjă în care producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a diminuat cu 5,3%, industria prelucrătoare cu 4,8% şi industria extractivă cu 0,7%. De asemenea, în acelaşi interval, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială s-a diminuat cu 3,9%, ca efect al scăderii producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-4%) şi industriei prelucrătoare (-2,8%). Pe de altă parte, industria extractivă a crescut cu 1,6%.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în iunie 2022, producţia industrială a scăzut cu 2%, ca serie brută, din cauza activităţilor înregistrate de: producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-8,6%), industria extractivă (-4,5%) şi industria prelucrătoare (-0,8%).

Totodată, de la an la an, producţia industrială, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a fost mai mică (-3,7%), ca urmare a scăderilor producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-9%), industriei extractive (-5%) şi industriei prelucrătoare (-3,3%).


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea