Mai mult de 33% din cheltuielile românilor au reprezentat taxe, impozite și asigurări sociale, în anul 2021. Datele INS
Contribuțiile la bugetele de asigurări sociale, impozitele asupra veniturilor, contizațiile, dar și alte impozite și taxe, au avut o pondere de 33,2% din cheltuielile totale ale gospodăriilor, în anul 2021, ridicându-se în medie la suma 1.620 de lei, lunar, pe gospodărie.
Din acestea, impozitul pe salariu a reprezentat 15% (14,8% în 2020), iar contribuţiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de şomaj şi pentru asigurările de sănătate) peste jumătate, 84,3% (84,5% în 2020), din totalul impozitelor, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.
Potrivit INS, impozitele, contribuţiile, cotizaţiile, taxele deţin o pondere mare în cheltuielile totale ale gospodăriilor în ale căror venituri predomină veniturile salariale. Astfel, în anul 2021, ponderea acestora în cheltuielile totale a fost de 43% pentru gospodăriile de salariaţi, comparativ cu 17,2% pentru cele de şomeri, 13,9% pentru gospodăriile de pensionari, 11,1% pentru cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole şi numai 7,9% în cazul gospodăriilor de agricultori, conform Agerpres.
De altfel, subliniază INS, în anul 2021, cuantumul mediu al transferurilor aflate în sarcina gospodăriilor de salariaţi a fost de 12 ori mai mare decât al celor plătite de gospodăriile de agricultori, de 8,2 ori mai mare decât transferurile plătite de gospodăriile de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole, de 7,4 ori mai mare decât al celor de pensionari şi de 6,4 ori mai mare decât al gospodăriilor de şomeri.
În profil teritorial, se înregistrează diferenţe relativ mari de nivel şi pondere a transferurilor între urban şi rural şi un grad mai scăzut de diferenţiere pe regiuni. Cuantumul impozitelor, contribuţiilor etc plătite în medie de o gospodărie din mediul urban a fost de 1,9 ori mai mare decât al celor plătite de gospodăriile din mediul rural, iar ponderea lor în totalul cheltuielilor a fost de 36,7% şi, respectiv, de 26,9%.
În profil regional, se remarcă amplasarea a două regiuni pe cele două extreme (inferioară şi superioară): Nord-Est, cu nivelul minim al acestui tip de cheltuieli de 1.091,3 lei lunar în medie pe o gospodărie (26,7% din cheltuielile totale) şi Bucureşti-Ilfov, cu nivelul maxim de 2.841,8 lei (39,2%), restul înregistrând niveluri între 1.267 – 1.829 lei şi ponderi în cheltuielile totale între 29,2% – 35,2%.
Sursa: digi24.ro
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Actualitate
Românii aleg străinătatea: Salariile mai mari și condițiile mai bune din Vest atrag milioane de oameni care își fac planuri să plece
Românii aleg străinătatea: Salariile mai mari și condițiile mai bune din Vest atrag milioane de oameni care își fac planuri să plece, lăsând în urmă sate și orașe tot mai goale Emigrația rămâne un fenomen puternic în România, iar datele recente arată că dorința de a pleca este mai mare decât în orice altă țară […]
15 septembrie | Ziua care a adus evenimente istorice importante, de la inovații militare la declarații politice memorabile
15 septembrie | Ziua care a adus evenimente istorice importante, de la inovații militare la declarații politice memorabile Pe 15 septembrie, istoria mondială a fost marcată de evenimente care au schimbat cursul evenimentelor politice, militare și sociale. De la introducerea tancurilor pe câmpul de luptă în timpul Primului Război Mondial, la vizite istorice ale liderilor […]
Economistul Radu Georgescu critică reacția politicienilor după ce Moody’s a menținut ratingul BBB cu perspectivă negativă: „Probabil România are și cei mai fericiți și bucuroși politicieni din Europa”
Economistul Radu Georgescu critică atitudinea politicienilor după ce Moody’s a menținut ratingul BBB cu perspectivă negativă: „Probabil România are și cei mai fericiți și bucuroși politicieni din Europa” Economistul Radu Georgescu a comentat reacțiile politicienilor români după ce agenția de risc Moody’s a păstrat ratingul BBB – cu perspectivă negativă pentru România, confirmând deciziile anterioare […]
