Rămâi conectat

Actualitate

Ludovic Orban: În toate localitățile carantinate în 6 decembrie cetățenii vor putea merge la vot. Nu reprezintă un risc suplimentar

Ziarul Unirea

Publicat

în

Ludovic Orban a declarat, luni, că în localitățile care vor fi în carantină în ziua alegerilor parlamentare toți cetățenii vor putea merge la vot. De asemenea, premierul a precizat că pentru persoanele aflate în carantină, izolare sau internate în spital va fi adusă urna mobilă.

„În toate localitățile carantinate în data de 6 decembrie, cetățenii își vor putea exercita dreptul de vot. Nu va exista nicio restricție în ceea ce privește deplasarea cetățenilor la secțiile de votare pentru exercitarea acestui drept fundamental. Toți cetățenii care se află în izolare sau în carantină, fie că sunt infectați, fie ca au venit dintr-o altă țară, fie că sunt persoane care au intrat în contact cu persoane bolnave își vor putea exercita drepturile de vot. Vor vota prin intermediul urnei mobile care va veni la ei acasă. Se va permite exercitarea dreptului de vot al fiecărui cetățean chiar dacă se află în carantină, izolare, sau internat în spital din cauza COVID”, a declarat prim-ministrul.

Premierul a mai precizat că dacă va fi nevoie și va exista o solicitare de la Biroul Electoral Central, Guvernul ar putea modifica hotărârea privind prelungirea stării de alertă, astfel încât să fie incluse printre excepții și deplasarea cetățenilor la secția de vot.

Elit - Gustul Desăvârșit

„Se va stabili prin decizia BEC. Dacă BEC mai are nevoie se poate face o modificare la prelungirea stării de alertă să fie inclusă acolo o excepție în localitățile aflate în carantină pentru a permite oamenilor să meargă la vot. În Diaspora am reușit obținerea unui număr mare de secții de votare și va exista posibilitatea exercitării dreptului de vot”, spune acesta.

De asemenea, prim-ministrul a dat asigurări că nu există un risc suplimentar pentru oameni dacă vin să voteze.

„Ca și la locale i-am îndemnat pe oameni să vină cu încredere la vot. A veni la vot nu înseamnă un risc suplimentar pentru că vom lua toate măsurile să ne asigurăm că nu există risc de transmite”, a mai spus premierul.

Sursa: digi24.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Publicitate

Actualitate

România, printre țările din Uniunea Europeană cu cea mai redusă creștere a producției industriale. Datele Eurostat

BONTEA Alexandru

Publicat

în

România, printre țările din Uniunea Europeană cu cea mai redusă creștere a producției industriale. Datele Eurostat

În luna septembrie a anului 2022, producția industrială a crescut cu 4,9% în zona euro și cu 5,7% în cadrul Uniunii Europene, în comparați cu aceeași perioadă a anului trecut.

România se numără printre ţările membre cu cel mai mic avans al producţiei industriale în ritm anual, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Elit - Gustul Desăvârșit

Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Irlanda (31%), Danemarca (19%) şi Malta (14,2%). În schimb, cel mai modest avans al producţiei industriale a fost înregistrat în Luxemburg (0,5%) şi România, unde producţia industrială a crescut cu 0,6% în septembrie, după o contracţie de 1,6% luna precedentă. Cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Estonia (minus 7,5%), Letonia (minus 3,7%) şi Slovacia (minus 1,9%).

Majorarea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri cu 14,3% a producţiei de bunuri de capital, cu 8,4% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată, cu 1,8% a producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată, în timp ce producţia de energie a scăzut cu 2,8%.

În septembrie, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a crescut cu 0,9% în zona euro şi în Uniunea Europeană, după ce în august s-a înregistrat un avans de 2% în zona euro şi de 1,5% în Uniunea Europeană, arată datele Eurostat.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri în septembrie, comparativ cu luna precedentă, au fost înregistrate în Irlanda (11,9%), Belgia (7,1%), Ungaria şi Ţările de Jos (ambele cu 1,6%), iar cele mai semnificative scăderi în Lituania (minus 8,2%), Grecia (minus 4,5%) şi Estonia (minus 3,6%)

România a înregistrat în septembrie o scădere lunară de 0,5% a producţiei industriale, după un avans de 0,1% luna precedentă.

Majorarea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri cu 3,1% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată, cu 1,7% a producţiei de bunuri de capital, în timp ce producţia de bunuri intermediare şi de bunuri de folosinţă îndelungată a scăzut cu 0,6%, iar producţia de energie cu 2%.

Valorile prognozate ale inflaţiei pentru finele anului curent şi al celui viitor sunt de 16,3% şi, respectiv, 11,2%, în timp ce în septembrie 2024 nivelul proiectat este de 4,2%, în condiţiile unor efecte de bază importante asociate tot evoluţiei preţurilor la energie, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

„În România, rata anuală a inflaţiei IPC va continua să crească pe termen scurt, reflectând în principal avansul inflaţiei de bază, afectată de majorarea costurilor de producţie şi de transmisia relativ accentuată şi rapidă a acestora în preţurile finale ale bunurilor şi serviciilor. Pe termen mediu însă, se anticipează atenuarea graduală a acestor presiuni. Dinamica anuală a preţurilor bunurilor energetice se va diminua în prima parte a intervalului, în condiţiile unor efecte de bază favorabile şi ale măsurilor de plafonare a tarifelor la energia electrică şi gazele naturale. În absenţa altor informaţii oficiale, scenariul de bază a inclus măsurile de plafonare a preţurilor în vigoare la momentul aprobării Raportului asupra inflaţiei (8 noiembrie 2022), care expiră la 31 august 2023. Ca urmare, ulterior înscrierii pe o traiectorie descrescătoare de la începutul anului viitor, rata anuală a inflaţiei IPC va cunoaşte noi creşteri temporare de nivel în trimestrul III 2023, implicit şi valori relativ mai ridicate la sfârşitul anului 2023. Valorile prognozate pentru finele anului curent şi al celui viitor sunt de 16,3% şi, respectiv, 11,2%, revizuite în sus substanţial. La orizontul prognozei, septembrie 2024, nivelul proiectat este de 4,2%, în condiţiile unor efecte de bază importante asociate tot evoluţiei preţurilor la energie”, se spune în Raport.

BNR menţionează că extinderea schemei de plafonare după 31 august 2023 anunţată recent de autorităţi, sugerează, la o primă estimare, un cuantum al ratei anuale a inflaţiei IPC care ar putea fi mai redus cu circa 4,1 puncte procentuale în decembrie 2023 şi, în plus, o traiectorie a indicatorului neîntrerupt descendentă pe parcursul anului viitor. Balanţa riscurilor la adresa ratei anuale a inflaţiei rămâne pe termen scurt înclinată în sus relativ la traiectoria descrisă în scenariul de bază.

Pe termen mediu, însă, aceasta ar putea deveni relativ echilibrată.

„Proiecţiile macroeconomice continuă să fie grevate de incertitudini extrem de ample, fiind strict condiţionate de ipotezele cu privire la implicaţiile războiului din Ucraina, în primul rând cele în plan economic. Scenariul de bază are în vedere menţinerea sancţiunilor economice impuse Rusiei pe tot intervalul proiecţiei. De asemenea, se presupune că nu vor fi aplicate raţionalizări pe scară largă ale consumului de energie în ţările europene, de natură să perturbe semnificativ activitatea economică”, se arată în document.

Sursa: dcbusiness.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Avem peste 45 de mii de copii în grija statului: Numărul copiilor din sistemul de protecție a scăzut cu aproape 6% în ultimul an

Ziarul Unirea

Publicat

în

Avem peste 45 de mii de copii în grija statului: Numărul copiilor din sistemul de protecție a scăzut cu aproape 6% în ultimul an

Față de finalul anului 2020, la finalul anului 2021 erau cu 2.819 copii mai puțini în sistemul de protecție al statului, potrivit datelor publicate de Agerpres. Mai exact, în anul 2020 erau 48.031 de copii, în 2021 au mai rămas 45.212.

Dintre aceștia, 12.890 copii (28,51%) beneficiau de măsură de protecţie specială în servicii de tip rezidenţial, respectiv 10.128 copii în servicii de tip rezidenţial publice şi 2.762 copii în cele private, conform statisticilor publicate de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Totodată, un număr de 32.322 copii (71.49%) beneficiau de măsură de protecţie specială în servicii de tip familial, din care 17.187 copii se aflau la asistenţi maternali, 11.077 copii la rude până la gradul IV inclusiv şi 4.058 copii la alte familii sau persoane.

La sfâşitul anului trecut, în cadrul Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului de la nivelul judeţelor/sectoarelor municipiului Bucureşti, în departamentul “Protecţia Copilului” erau angajate 31.315 persoane, cu 512 persoane mai puţin faţă de 30 iunie 2021 şi cu 1.170 persoane mai puţin comparativ cu 31 decembrie 2020.

Elit - Gustul Desăvârșit

Din totalul celor 31.315 angajaţi, 4.563 (14,57%) erau angajaţi în aparatul propriu al DGASPC-urilor, 11.770 (37,59%) erau asistenţi maternali profesionişti, 11.161 (35,64%) erau angajaţi în serviciile de tip rezidenţial, 3.821(12,20%) erau angajaţi în servicii de îngrijire de zi.


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

15 noiembrie 2022, ziua când planeta ajunge la un număr record de locuitori: 8 MILIARDE de oameni

Ziarul Unirea

Publicat

în

15 noiembrie 2022, ziua când planeta ajunge la un număr record de locuitori: 8 MILIARDE de oameni

Populația mondială va atinge un nivel record de 8 miliarde de oameni, pe data de 15 noiembrie, conform previziunilor ONU. În urmă cu 11 ani, în 2011, existau „doar” 7 miliarde de locuitori.

Calculul întocmit de matematicieni, sociologi, demografi și statisticieni a luat în considerare diverși factori și reflectă preocuparea constantă de a prezice viitorul omenirii care se confruntă cu o criză de mediu fără precedent, informează Mediafax.

Întrebarea este dacă va putea oare Pământul să susțină această creștere, având în vedere că, potrivit estimărilor, în 2080 vor fi 10,4 miliarde de locuitori?

Elit - Gustul Desăvârșit

Oamenii de știință au estimat de mult timp că această creștere nu va dura la nesfârșit. Potrivit ONU, se așteaptă ca populația mondială să atingă un vârf în 58 de ani și să se mențină la 10 miliarde de oameni până în 2100.

Cu trei secole mai devreme, în 1800, statisticile vorbeau de un miliard de oameni. De-a lungul anilor, creșterea a atins un nivel maxim în anii 1960, iar de atunci rata a scăzut (+1% în 2022).

Nu toți cercetătorii sunt de acord însă cu proiecțiile ONU. În Statele Unite, Institutul de Statistică a publicat în The Lancet că vârful va fi atins în 2064, cu aproape 10 miliarde de oameni, iar apoi va scădea la 8,79 miliarde în 2100.

Cercetătorii ar folosi o variabilă diferită, care să țină cont de numărul de copii pe care îi va avea fiecare femeie, luând în considerare nivelul de educație și prevalența contracepției.

Potrivit demografilor ONU, se așteaptă ca fertilitatea să scadă de la o medie de 2,3 copii pe femeie în lume în prezent la 2,1 în 2050, pragul fatidic la care o generație se poate reînnoi.

Sursa: stiripesurse.ro


 Fiți la curent cu ultimele articole publicate. Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI


Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare

Copyright © 2004 - 2022 Ziarul Unirea