Volei Alba Blaj a câștigat, scor 3-0 (25-16, 25-18, 25-11), partida cu ACS Volei Cristina Pîrv Turda, disputată în Sala “Timotei Cipariu” și considerată în deplasare.

Meciul contând pentru etapa a 13-a a Diviziei A1, a doua a returului, a durat 70 de minute și a fost o repetiție înaintea examenului european de marți, 25 ianuarie, în sferturile de finală ale Cupei CEV, cu Volero Le Cannet, la Tg. Mureș, de la ora 19.00.

În a doua partidă consecutivă în fața fanilor, liderul primei scene s-a impus fără să forțeze împotriva nou-promovatei, reușind a treia victorie succesivă în acest an, chiar dacă antrenorul Stevan Ljubičić a apelat la o formulă alcătuită din jucătoare ce au evoluat mai puțin, distingându-se Daian Roman – cu 13 puncte.

Volei Alba Blaj: Sorina Miclăuș – 9 puncte, Victoriia Russu – 8, Iarina Axinte – 7, Andra Artin – 4, Jovana Kocić – 5, Daiana Roman – 13 și Andreea Ispas – libero; au mai intrat Milica Ivković – libero, Jovana Cirković – 7, Ștefania Cheluță – două puncte; Gergana Dimitrova, Nađa Ninković, Olga Strantzalli, Noemi Moldovan (Slađana Mirković).

CIL Blaj nu a avut un tur strălucit în Liga a 4-a, formația din “Mica Romă” clasându-se pe o poziție modestă, locul 8 din cele 15 competitoare.

A fost o toamnă cu frământări pe banca tehnică, după ce Septimiu Boancăș a plecat după 8 ani pentru a se implica într-un alt proiect fotbalistic, în Sibiu, alături de Daniel Tătar. Inițial a fost instalat Olimpiu Cucerzan, înlocuit după scurt timp de Radu Bulugea (prins și cu activitatea de la juniorii prim-divizionarei Gaz Metan Mediaș), pentru ca ultima parte a sezonului antrenor principal să devină Bogdan Cisteian (35 de ani), cu 4 jocuri la activ (a debutat cu stângul, 0-3 cu Industria, având 4 puncte). Blăjenii au alternat rezultatele bune cu decepțiile, ultima fiind înregistrată la Săsciori, un 0-4 împotriva Energiei, revelația turului, cel mai drastic insucces, în runda ce a tras cortina peste prima parte a campionatului.

CIL a început pe “cai mari” stagiunea, fără a cunoaște gustul înfrângerii în primele 6 dispute, când a strâns 4 victorii (14 puncte). În etapa a 7-a a pierdut primul meci, la Daia Română (0-2) și s-au produs regresul, numai 5 puncte acumulate și un singur meci adjudecat până la finalul turului, totalizându-se 19 puncte

“Este clar că ne dorim cu totul altceva în retur, mai ales că finalul primei părți a sezonului a fost unul al dezamăgirilor. Ne propunem să intrăm în lupta pentru primele locuri, să ne clasăm cât mai sus, în apropierea podiumului”, a punctat președintele Augustin Damian.

CIL Blaj vrea să-și întărească lotul, vizând un atacant, precum, și 3 mijlocași, dintre cere doi de bandă. “Vizăm 2-3 jucători din zonă, fotbaliști tineri”, a mai spus Damian. Sunt prevăzute mai multe jocuri de verificare în perioada precompetițională, adversarii numindu-se Spicul Daia Română, Sparta Mediaș, Kinder Teiuș (dublă) și Voința Stremț, primul dintre acestea în 29 ianuarie.

Dincolo de latura pur fotbalistică, echipa din “Mica Romă” se mândrește cu cel mai bun gazon din județul Alba, unul ce rivalizează cu suprafețele de joc din Liga 1. După ce a disputat jocurile interne la Crăciunelu de Jos, CIL a revenit acasă, unde beneficiază de condiții excelente de joc pe arena din cartierul Veza, modernizată anul trecut și lăudată de echipele ce au evoluat deja acolo. (H.D.M.)

Fotbalul din Alba, amator sau semi-profesionist, este dependent în proporție covârșitoare de sprijinul venit dinspre autoritățile locale. Este o concluzie la care am ajuns analizând chinul în care se zbate de ani buni Unirea Alba Iulia, formația fanion a județului.

Ca o comparație, gruparea din “Cetatea Marii Uniri” este în prezent singura dintre cele 3 “albaneze” ce activează pe a treia scenă ce nu se bazează pe aportul financiar venit de la primărie, la polul opus fiind Metalurgistul Cugir și CS Ocna Mureș, cu bugete constituite în proporție covârșitoare din bani publici. Și tocmai din acest punct de vedere, cel financiar, se poate explica dezamăgirea fotbalistică a “alb-negrilor”, în condițiile în care se afundă de la o zi la alta. Și se cuvine o paranteză, pentru a vedea întreg spectrul: CS Hunedoara are în acest sezon un buget de 300.000 de euro pentru atacarea promovării, SCM Zalău – oponenta Cugirului la barajul din vara trecută, se baza pe aproximativ două milioane de lei, iar la Turda, Sticla (clasată pe locul 7 în Seria a 9-a, cu 14 puncte, 6 mai mult ca Unirea Alba Iulia) are alocată suma de 100.000 de lei lunar!

Revenind la fotbalul județean, dintre cele 38 de cluburi ce activează la nivel de seniori, puține sunt cele ce nu beneficiază, într-o formă sau alta, de aport din partea primăriilor în cauză (la capitolul juvenil este cu totul altceva, fiind și cluburi private specializate în acest sector, cum ar fi Optimum Alba Iulia). Fie că vorbim despre sume între 10.000 și 100.000 de lei anual (alocate în diverse moduri), ce diferă în funcție de eșalonul competițional, fie că ne referim doar la bazele sportive, puse la dispoziția formațiilor respective în mod gratuit fără cheituieli legate de chirie, întreținere, administrare. Ne-am raportat la acest capitol la cele 3 combatante prezente pe a treia scenă, 15 echipe în Liga a 4-a și 20 în Liga a 5-a (nu ami inclus aici Performanța Ighiu II și CS Ocna Mureș II).

Dintre acestea, CS Universitatea Alba Iulia are un statut aparte, având sprijin dinspre ministerului de profil. Trecând în revistă respectivele echipe, am găsit extrem de puține exemple de grupări care să se descurce pe cont propriu în acest campionat, cum ar fi, de pildă, Olimpia Aiud și GT Sport Alba Iulia (Liga a 4-a), Rapid CFR Teiuș sau Limbenii Limba (Liga a 5-a). Într-o situație asemnănătoare s-au regăsit în trecutul apropiat Târnavele Tiur și Gloria Cricău, dar, din câte am aflat, din acest an și cele două vor beneficia de ‘alocare bugetară” dinstre administrațiile în cauză și, mergând mai departe, au mai fost și alte formații obligate să supraviețuiească pe cont propriu. Pomenim aici AFC Micești (nu mai activează la seniori, începând din vară), Inter Ciugud (ajutată momentan la nivel de juniori), Sportul Petrești și Șurianu Sebeș, ce s-au bătut pentru accederea în Liga a 3-a, dar au dispărut, Performanța Ighiu (o perioadă de timp).

Concluzia este simplă și reflectă realitatea sportivă a României în 2022 (a se citi cum sunt așezate lucrurile și în celelalte sporturi de echipă, handbal, volei sau baschet): fără sprijin dinspre autorități riști să te trezești într-un impas similar cu o moarte clinică, fără prea mari sorți de izbândă.