Jandarmeria Română va avea puteri sporite și va monitoriza tot ce mișcă pe străzi: Acces, direct și gratuit, la toate camerele de supraveghere ale instituțiilor publice

Jandarmeria Română va avea puteri sporite și va monitoriza tot ce mișcă pe străzi: Acces, direct și gratuit, la toate camerele de supraveghere ale instituțiilor publice

Jandarmeria Română va primi puteri sporite din partea Guvernului României și va monitoriza tot ce mișcă pe străzi. Conform PROGRAMULUI LEGISLATIV AL GUVERNULUI ROMÂNIEI PENTRU ANUL 2023, Executivul pregătește un Proiect de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române.

Jandarmeria Română pregătește un proiect de lege care îi va permite, între altele, să-și cupleze dispeceratul la huburile care gestionează imaginile camerelor de supraveghere amplasate de autorități în locurile publice.

Este vorba de un proiect privind modificarea și completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române. Între altele, dacă va fi aprobată, noua reglementare va da dreptul „Jandarmeriei Române, în mod explicit, de a fixa cu mijloacele foto-audio-video, sau prin alte mijloace tehnice din dotare, momente operative cu privire la activitățile desfășurate în locuri publice, fără consimțământul persoanelor vizate, în cazul în care există motive verosimile că în aceste locuri publice ar putea fi comise infracțiuni sau alte fapte ilegale, ori tulburate ordinea și siguranța publică”, se arată într-un document oficial privind programului legislativ al Guvernului României pentru anul 2023. În prezent, există o astfel de autorizare pentru manifestările sportive prevăzută în Legea pentru combaterea violenței în sport.

Accesare directă și gratuită

Practic, dispeceratele Jandarmeriei Române se vor putea conecta la huburile în care ajung imaginile captate de camerele de supraveghere din locurile publice. Astfel, „Jandarmeria va putea accesa, în mod direct și gratuit, sistemele de supraveghere a spațiilor publice ce sunt instalate în scopul prevenirii criminalității, pazei bunurilor și protecției persoanelor sau supravegherii traficului rutier și care aparțin organelor administrației publice centrale/locale sau al unor persoane juridice, cu excepția celor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale (situațiile fiind stabilite în mod explicit)”, se precizează în document.

Important este cum se utilizează imaginile

Sociologul Alfred Bulai spune că, în principiu, utilizarea camerelor de supraveghere de către autorități se realizează pentru siguranța publică, dar și că vede câteva probleme. „Din punct de vedere legal, atunci când este cazul, Jandarmeria poate cere și acum înregistrări realizate de aceste camere, dar acum vrea acces direct. Cred că avem de-a face cu competiție între Jandarmerie și Poliție în goana după informații. Este o competiție acerbă, probabil. În mod normal, de administrarea acestor camere ar fi bine să se ocupe o singură instituție, cu reguli bine definite. La cerere, imaginile ar putea fi accesate de diverse instituții din sistem, la fel, după reguli bine definite, pe niveluri de securitate, eventual”, este de părere sociologul.

În plus, Alfred Bulai spune că nu e o mare problemă captarea imaginilor, ci modul în care acestea sunt folosite. „Autoritățile spun că aceste camere sunt pentru siguranța noastră, a tuturor. Practic, însă, ar putea să fie folosite la urmărirea unor persoane. Deci, problema mare este cum sunt utilizate aceste înregistrări video, pentru că acestea pot folosite împotriva unei persoane, la un moment dat. Nu prea există reglementări în acest sens.

Repet, teoretic, aceste camere funcționează pentru asigurarea siguranței publice, dar la Londra, una dintre cele mai dotate metropole în acest domeniu, cu ajutorul camerelor de supraveghere s-au rezolvat numai până la 10% din infracțiunile comune petrecute pe străzi. Și vorbesc de statistici oficiale. La noi este și un fel golăneală în utilizarea acestor camere. Câți oameni au fost sancționați pentru că au fost surprinși când au rupt oglinda unei mașini, de exemplu? Prea puțini! De obicei, replica autorităților este că nu există plângere pentru că păgubitului nu vrea să umble pe la poliție, nu vrea complicații”, a precizat sociologul.

Sursa: adevarul.ro

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI