Ioan Dîrzu, parlamentarul de Alba care ”a pus umărul” la adoptarea legii care a pus în libertate infractori violenți înainte de termen. Senatorii Breaz și Pereș au votat o variantă mai puțin nocivă

Senatorii Daniel Breaz (PSD) și Alexandru Pereș (PNL), precum și deputatul PSD Ioan Dîrzu au pus umărul la adoptarea legii recursului compensatoriu prin care s-au pus în libertate infractori violenți înainte de termen!

Cum au apărut modificările nocive și cine a prevăzut efectele negative ale aplicării ei?

Faptele cu violență comise în ultima perioadă, relatate de mass-media și primite cu mare îngrijorare de toți românii, se dovedesc a fi în directă legătură cu liberările condiționate produse ca urmare a intrării în vigoare a Legii recursului compensatoriu în toamna anului 2017. Printre cei care au beneficiat de prevederile Legii nr.169/2017 (și încă beneficiază) se află sute de recidiviști având la activ crime, violuri, tâlhării și alte fapte comise cu violență. Aceștia, laolaltă cu alți condamanți pentru fapte mai puțin periculoase, au scăpat din închisori și cu 2 ani înainte de ispășirea pedepsei, iar mulți dintre ei au recidivat, lucru mai mult decât previzibil în lipsa unor programe de reeducare și reintegrare socială.

Din păcate, agresiunile sexuale, violurile și tentativele de viol se află în topul infracțiunilor comise de deținuții eliberați din penitenciar în baza recursului compensatoriu. Printre victime se numără în foarte multe cazuri minori, fetițe cu vârste cuprinse între 4 și 15 ani.

”Din totalul celor 14.402 persoane care au beneficiat de prevederile Legii nr.169/2017 privind recursul compensatoriu, un număr de 11.851 au fost liberate ca urmare a admiterii cererii de liberare condiționată de către instanțelor de judecată competente, iar restul de 2.551 au fost liberate la împlinirea termenului de executare a pedepsei. De asemenea, din totalul persoanelor puse în libertate, beneficiare ale prevederilor Legii 169/2017, un număr de 724 au revenit în penitenciar, reprezentând un procent de 5,02% din totalul beneficiarilor recursului compensatoriu”, se precizează într-un comunicat de presă al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP).

Cum un proiect de lege menit să repare niște nedreptăți sancționate de CEDO a fost transformat într-un ”instrument monstruos”

Recursul compensatoriu a fost inițiat de ministrul Justiției din Guvernul Cioloș, Raluca Prună, dar într-o formă mult diferită de cea care a fost adoptată în final și care nu ar fi permis eliberări în masă din închisori. Proiectul inițial prevedea ca deținuților să li se scadă câte trei zile pe lună din pedeapsă dacă au stat într-un spațiu de sub trei metri pătrați de persoană. Prevederea fusese preluată de Raluca Prună dintr-o decizie a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) care a stabilit că norma minimă aplicabilă este de trei metri pătrați de suprafață la sol pentru fiecare deținut în celulă colectivă.

Mandatul Guvernului Cioloș s-a încheiat însă înainte ca proiectul legii recursului compensatoriu trimis Parlamentului pentru dezbatere să fie pus pe ordinea de zi, astfel încât a fost clasat. A fost însă scos la lumină de primul Guvern PSD instalat după alegerile din 2016, condus de Sorin Grindeanu, a fost cel care a trimis proiectul de act normativ în Parlament, exact în forma elaborată de Raluca Prună. Proiectul a fost aprobat de Guvernul Grindeanu pe 31 ianuarie 2017.

În 13 martie, actul normativ a intrat în dezbaterea Comisiei Juridice a Senatului, condusă la senatorul PSD Șerban Nicolae. Aici au fost adoptate, la propunerea UDMR, primele măsuri care favorizează infractorii: redefinirea spațiului necorespunzător prin creșterea suprafeței de la trei la patru metri pătrați per deținut. Tot în 13 martie, legea a intrat în ședința de plen a Senatului și a fost adoptată, în ciuda regulamentului care spune că ar fi trebuit să treacă 3 zile între dezbaterea din comisie și adoptarea în plen. A fost înregistrat 1 singur vot împotrivă, restul senatorilor prezenți votând ”DA”. ”DA” au votat și senatorii de Alba Daniel Breaz (PSD) și Alexandru Pereș (PNL).

Forma finală a legii a fost dată însă în comisia juridică a Camerei Deputaților, condusă atunci de social-democratul Eugen Nicolicea. Deputații PSD, ALDE și UDMR au formulat și au adoptat o serie de amendamente care au schimbat radical, în favoarea infractorilor, condițiile de eliberare înainte de termen a celor condamnați la închisoare cu executare, scriu cei de la G4Media.

În primul rând, a fost majorat numărul de zile care se consideră executate din pedeapsă pentru condiții necorespunzătoare: de la trei, cât prevedea proiectul Prună, la șase pe lună.

În al doilea rând, au fost redefinite ”condițiile necorespunzătoare” astfel încât nu a mai rămas penitenciar în România care să nu se încadreze la acest capitol. Autorii au fost deputații PSD, ALDE și UDMR din Comisia Juridică.

Legea a fost adoptată de Camera Deputaților, în forma propusă de Comisia Juridică, pe 9 mai 2017.

S-au înregistrat 175 de voturi ”pentru” (PSD, ALDE, UDMR), Printre aceștia s-a numărat și deputatul PSD de Alba, Ioan Dîrzu. În schimb deputații PNL Florin Roman, Sorin Ioan Bumb și Corneliu Olar s-au pronunțat împotrivă iar al patrulea deputat PNL, Claudiu Răcuci, a lipsit de la ședința respectivă, nefigurând pe listă. Actul normativ a fost atacat la Curtea Constituțională de PNL și USR, dar sesizarea a fost respinsă. Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind recursul compensatoriu pe 14 iulie 2017, fără a solicita reexaminarea actului normativ și fără să-l atace la Curtea Constituțională.

*Senatorul PNL Alexandru Pereș:

”Am votat DA sub presiunea sancțiunilor de la CEDO. Varianta prezentată Senatului nu era nocivă, legea a fost deturnată în favoarea infractorilor la Camera Deputaților”

Autorii de facto ai punerii în libertate a unor infractori periculoși, precum criminalii și violatorii, sunt considerați parlamentarii PSD, ALDE și UDMR, care au introdus în 2017 o serie de modificări la proiectul de lege privind recursul compensatoriu, astfel încât condamnații la închisoare cu executare să se califice în număr cât mai mare la eliberare. Modificările au început timid în Senat, sub coordonarea social-democratului Șerban Nicolae.

Senatorul PNL de Alba, Alexandru Pereș, se numără printre cei care au votat ”Da” în ședința din 13 martie 2017.

”Îmi amintesc că presiunea a fost atunci destul de mare, venise anterior doamna Prună să ne explice care sunt beneficiile acestei legi și că trebuie să facem ceva ca să oprim sancțiunile pe care România le primea pe bandă rulantă de la CEDO pentru nerespectarea drepturilor minime și ale condițiilor minime de viață din penitenciare. Varianta legii adusă în fața senatorilor, care desigur nu avea adăugirile și modificările întâmplate apoi la Camera Deputaților, for decizional, nu lăsau să se întrevadă ororile care se întâmplă acum. În mod clar proiectul Prună a fost apoi deturnat și măcelărit la Camera Deputaților. PSD a deturnat substanța bună a proiectului, transformându-l într-un instrument monstruos care a dus la această situație îngrozitoare și cu totul nedorită”, a explicat senatorul Pereș.

”Poate că am greșit când am votat această lege însă am făcut-o cu credința că se pot îndrepta niște lucruri pentru ca România să nu mai fie amendată la CEDO și nu că vor fi lăsați în libertate violatori și criminali. Ceea ce a făcut însă PSD este impardonabil, s-a folosit de această lege ca să-și scape niște membri de partid, ignorând partea de reeducare și de reintegrare a infractorilor eliberați”, a adăugat senatorul liberal.

*Ioan Dîrzu (PSD), singurul deputat de Alba care și-a dat acordul pentru eliberarea infractorilor:

”Nu comentez”
Deputatul PSD de Alba, Ioan Dîrzu, a avut o atitudine sfidătoare când a fost întrebat cum își explică votul dat în favoarea legii care a permis miilor de condamnați să se întoarca mult mai devreme în libertate și să comită din nou fapte greu de descris în cuvinte: ”Nu comentez”, a spus deputatul, adăugând că nu crede că ”are rost să purtăm o discuție pe marginea acestui subiect”.

*De ce au votat ”NU” deputații PNL și ce soluții propun pentru oprirea valului de violențe

Deputatul PNL Florin Roman, unul dintre cei mai vehemenți contestatari ai legii, este cel care a anticipat într-o bună efectele ei dezastruase:

”Motivul pentru care am votat NU este același care e și acum, pentru că eu am spus că legea e dată ca să scape corupții lor din pușcărie și pentru asta i-au băgat pe toți la grămadă. Pentru că eu am fost, cred că primul, care am anticipat dezastrul, pentru că am atras atenția încă de anul trecut că eliberarea din închisoare a recidiviștilor pe fondul scăderii numărului de patrule de poliție va duce la o explozie a fenomenului de infracțiuni la nivel stradal. Și am spus asta și la «Ora Guvernului», și la moțiunile de cenzură, și la moțiunile simple, și mi s-a spus că mă alarmez degeaba. Iar acum văd și ei care sunt consecințele. Mie fenomenul de la Alba mi se pare foarte grav, pentru că, dintr-un județ liniștit am ajuns… din cele 445 de patrule de poliție reduse la nivel național în ultimii 2 ani, 157 sunt la nivelul județului Alba, adică aproape 40% din numărul patrulelor reduse la nivel național și aceasta trebuie să fie un semnal de alarmă pentru toată lumea”.

Deputatul PNL de Alba, Sorin Bumb a votat ”NU” pentru legea 169/2017:

”Am votat NU pentru că nu mi s-a părut normal să-mi dau acordul pentru eliberarea violatorilor și criminali. Nici pentru infracțiunile economice nu mi se pare binevenită o astfel de măsură, nici pe vremea lui Ceaușescu nu se dădeau grațieri pentru așa ceva. Proiectul depus de ministrul Pană a fost unul benefic însă el a fost deformat și măcelărit în Camera Deputaților. În opinia mea PSD a urmărit, prin adoptarea acestei legi, să obțină masă de vot dar și să servească interesele unei grupări în frunte cu Liviu Dragnea și, cum n-au putut să dea o lege care să-I salveze nominal din pușcării, au eliberat infractorii la grămadă”.

În opinia lui Bumb există două posibilități: 1. O ordonanță pentru sistarea legii; 2. Anularea legii legii recursului compensatoriu pentru că nu și-a atins scopul și constituie un atac la siguranța națională.

Deputatul Corneliu Olar a votat ”Nu”, deși admite că ”poate unii care au ajuns din greșeală după gratii ar merita să fie eliberați”:

”Am votat NU pentru că nu pot fi de acord ca infractori precum criminalii și pedofilii să fie puși în libertate. Poate că sunt unii care au greșit puțin sau care au ajuns din greșeală după gratii și merită să fie eliberați mai devreme, dar nu la grămadă cu infractori periculoși. Nu știu cum se mai poate drege acum situația pentru că bulgărele a pornit la vale. Dacă se abrogă acum legea se produce discriminare pentru că unii au fost deja puși în libertate. Adică cum, poți abroga o lege dar nu poți să oprești un proiect de lege? Guvernul PSD ar trebui să-și asume întreaga situație”.

Al patrulea deputat PNL, Claudiu Răcuci, nu a fost prezent la ședința la care a fost dezbătută Legea 169/2017 și nu apare pe lista deputaților care au votat.

În forma adoptată de Senat, votată de senatorii de Alba: Daniel Breaz și Alexandru Pereș, legea era mai puțin nocivă, varianta actuală în temeiul căreia au fost eliberați o mulțime de infractori periculoși care au săvărșit fapte cu violență fiind adoptată de Camera Deputaților, unde Ioan Dîrzu a pus  ”umărul” la adoptarea ”Legii recursului compensatoriu”. Ioan Dirzu a fost practic singurul deputat de Alba care a votat ”Da”!

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---