Fructe de mare: sfaturi și curiozități despre valorile nutriționale pentru a le alege în funcție de dietă (P)

Care sunt diferitele specii de fructe de mare? Care sunt cele mai gustoase rețete? Sfaturi și curiozități pentru a aduce cele mai bune fructe de mare pe masa ta, cunoscându-le proprietățile și caracteristicile.

Iubitorii de fructe de mare sunt familiarizați cu aromele și mirosurile acestor ingrediente care ne fac să apreciem bogăția mării și care reprezintă calul de bătaie al bucătăriei mediteraneene. Orice meniu cu fructe de mare nu poate fi lipsit de fructe de mare servite în numeroasele lor versiuni, de la aperitive la paste și până la feluri principale sau varietăți și derivate precum caviar.

Din nefericire, din cauza poluării și a pescuitului necontrolat, numărul fructelor de mare a scăzut considerabil și din ce în ce mai des ajung pe mesele noastre fructe de mare de crescătorie. Când vorbim de fructe de mare, ne referim la animalele acvatice comestibile, cu excepția mamiferelor, atât de apă dulce, cât și de apă sărată. Aceste organisme se împart în două categorii: moluște și crustacee. Să analizăm împreună speciile existente și câteva proprietăți și curiozități referitoare la ele.

Lista de specii

Am menționat deja că numeroasele specii de fructe de mare sunt împărțite în 2 mari categorii, în detaliu avem:

Moluște

Cefalopodele pot fi cu sau fără cochilie interioară:

• sepie
• calmar
• caracatiță

Gastropodele sunt cele care au o cochilie exterioară:

• melci
• lapiezuri
• urechi de mare

Speciile cu o cochilie externă sunt lamelibranhiate, de exemplu:

• midii
• scoici
• stridii
• trufe de mare

Crustacee

În această categorie găsim macriidele caracterizate de un abdomen lung și o coadă cu o înotătoare în formă de evantai, cum ar fi:

• homar
• creveți
• langustină

Și brachiuri fără înotătoare în formă de evantai și cu un corp care se pliază sub torace, printre care amintim:

• crab

În sfârșit, stomatopode dotate cu gheare și două apendice bucale:

• creveți mantis
• corbola

Proprietăți nutriționale

Peștele este un aliment bogat în nutrienți și are un conținut scăzut de calorii și grăsimi saturate. Numeroase studii au afirmat că fructele de mare au beneficii considerabile pentru sănătate, reducând riscul de atac de cord, accident vascular cerebral, obezitate și hipertensiune arterială, precum și că sunt esențiale pentru creșterea sugarilor și a copiilor.

Pentru a descrie proprietățile nutriționale ale fructelor de mare, ar fi indicat să tratăm individual diferitele specii sau, cel mult, diferitele grupe de clasificare. Însă, în general, din punct de vedere nutrițional, fructele de mare au un conținut ridicat de fier, esențial pentru producerea hemoglobinei, și de omega-3, grăsimi polinesaturate esențiale pentru prevenirea bolilor cardiovasculare și inflamatorii. Nu numai atât, sunt bogate în vitamine, în special B12, proteine și minerale care sunt esențiale pentru menținerea sănătății organismului uman.

Trebuie remarcat faptul că majoritatea acestor fructe de mare, pentru porții de aproximativ 100 g, furnizează în jur de 30-40% din cantitatea medie zilnică recomandată de proteine. O mare parte din grăsimile din aceste alimente sunt polinesaturate și reprezintă mai puțin de 5 % din total, iar aproape toate speciile nu conțin mai mult de 100 mg de colesterol la o porție de 86 g.

În ce privește moluștele, conținutul caloric este, în general, de la scăzut la moderat; dintre cefalopode, gasteropode și lamelibranți, cele mai bogate din punct de vedere nutrițional sunt cu siguranță gasteropodele (melci, lapiezuri, urechi de mare, melci etc.), deși sunt mai puțin consumate și, în general, considerate alimente „învechite”. Acestea se mândresc cu un aport energetic și proteic mai mare decât celelalte două (aproximativ 100 kcal la 100 g și peste 17 g de proteine, față de 60-75 kcal și 10-14 g de proteine), care sunt utilizate pe scară largă în dietele hipocalorice. Trebuie amintit, de asemenea, că toate moluștele (și în special cefalopodele) conțin o parte extrem de redusă de lipide, constând în principal în acizi grași polinesaturați; pe de altă parte, bivalvele (în special midiile și stridiile) se caracterizează printr-un aport considerabil de colesterol, o particularitate extrem de limitativă în ceea ce privește dietele hipocolesterolemiante.

Analizând conținutul nutrițional al crustaceelor din fructele de mare, în primul rând trebuie precizat că acestea sunt întotdeauna alimente cu un aport ridicat de colesterol, astfel că, la fel ca și în cazul unor moluște, utilizarea lor nu se aplică frecvent în dietele destinate controlului hipercolesterolemiei. Pe de altă parte, crustaceele au un conținut moderat de lipide și se caracterizează prin prevalența acizilor grași esențiali omega3 față de omega6, o caracteristică fără îndoială apreciabilă. Din punct de vedere energetic, rareori depășesc 70-80 kcal la 100 g de porție comestibilă, în timp ce aportul de proteine este bun, între 13 și 18 g (conținutul de carbohidrați este neglijabil).

Fructele de mare din preparatele din fructe de mare, ca și unele moluște (a se vedea mai sus), conțin, de asemenea, o cantitate considerabilă de sodiu alimentar și, în mod similar, nu sunt indicate în dietele hipotensive. Cu toate acestea, ele furnizează cantități foarte bune de fier și calciu (Ca), dar cu un conținut redus de fosfor (P), mineral care, în doze mari, devine responsabil de afectarea absorbției intestinale a calciului. Conținutul de vitamine B este comparabil cu cel al cărnii și al peștelui.

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI