FOTO. Tinerii români „îndrăgostiți” de cultură: Cabana lui Sadoveanu, de pe malul lacului Oașa, mustește de mesaje de dragoste scrijelite-n lemn

Tinerii români „îndrăgostiți” de cultură: Cabana lui Sadoveanu, de pe malul lacului Oașa, mustește de mesaje de dragoste scrijelite-n lemn

”O clipă de dragoste face mai mult decât o viață de mărire”, ne spune în operele sale marele scriitor Mihail Sadoveanu.

Dar dacă acea clipă de dragoste este imortalizată pe un gard, pe un perete, pe un copac, ceva, și expusă rândurilor de privitori care vor străbate zona cu pricina, parcă și iubirii îi oferim iluzia unei trăinicii.

Așadar, ”clipa de dragoste” pomenită mai sus a fost scrijelită de turiști amorezați exact pe lemnul din care e croită cabana marelui Sadoveanu, sus, pe malul lacului de acumulare Oașa.

”Casi, te iubi!”. ”Țeni love Andrada”, ”AIS=Love”, ”I love you David”, ”Love Gabriela” și altele, pline de inimioare. Ce mai, cabana lui Sadoveanu mustește de ”love”, de iubire.

Oricum, nici nu e greu să ajungi să mai vandalizezi încă un pic cabana lui Sadoveanu, din ce a mai rămas de vandalizat. Nu mai sunt garduri în picioare iar în casă poți intra dând un brânci la ușă. Așa că ce să ne mai mirăm de niște sincere declarații de dragoste, cioplite-n lemnul cabanei?!

”Nerecunoștința este copilul legitim al binefacerii”. (Mihail Sadoveanu)

Fosta cabană de vânătoare a scriitorului Mihail Sadoveanu, construită în anul 1927, se află în Munții Șureanu, la aproape 1.500 de metri altitudine, în extravilanul comunei Șugag în apropierea DN 67C, Transalpina.

În prezent proprietatea este intabulată pe statul român, respectiv este a Ministerului Administrației și Internelor. Cabana de vânătoare a lui Sadoveanu a fost, înainte de 1989, vila de protocol a Securității (parte a Ministerului de Interne) iar după 1989, după divizarea ministerelor, a trecut în patrimoniul MAI.

Această locație i-a interesat deja pe urmașii marelui scriitor, strănepotul lui Sadoveanu, Dan Herfurt, ajungând și la Șugag în decursul demersurilor de recuperare a averii străbunicului său. Impresionat de peisajul și sălbăticia locurilor dar fiind și un pasionat vânător și pescar, Sadoveanu a decis să construiască o cabană pentru a avea unde poposi când urca pe Șureanu.

Împreună cu scriitorul Ionel Pop, Sadoveanu a hotărât ridicarea unei biserici de lemn, în apropierea cabanei, în anul 1943. Atât biserica, cât și cabana au rămas pe terenurile pe care au fost construite ințial, până prin anii ’80, când au fost strămutate la altitudini mai mari din cauza construirii lacului de acumulare Oașa.

Biserica de lemn se află acum în curtea Mănăstirii Oașa, în timp ce cabana lui Sadoveanu se găsește în apropiere, pe malul lacului de acumulare. Deci, cabana lui Sadoveanu nu mai este a lui Sadoveanu și nici nu mai este amplasată pe terenul donat acum aproape 90 de ani de Ionel Pop. Acest teren este acum sub apele barajului de la Oașa.

”Nu voi muri întreg, dacă mă simt solidar cu cei care au lăsat să picure în cărți sânge din sângele lor, lumina din lumina lor, trecându-ne nouă un zâmbet de nădejde și încredințarea că răspundem peste veacuri și milenii unei chemări a unui frate și lăsăm noi înșine un vis de nădejde altor frați care vor veni după noi într-un veac viitor”, a mai transmis Mihail Sadoveanu posterității. Păi, ce să mai zic, maestre? Ne străduim, ne străduim…

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---