Rămâi conectat

Cultură Educație

FOTO: Tezaurul românesc de la Moscova, poate îl vom mai vedea vreodată!

Publicat

în

*Conferinţa „Aurul Românesc – două ipostaze” organizată de BNR la Alba Iulia
Astăzi, începând cu ora 14.00, în Aula Magna a Universităţii ” 1 Decembrie 1918″ Alba Iulia, a avut loc conferinţa „Aurul Românesc – două ipostaze”, organizată de Banca Naţională a României.  La conferinţa de astăzi au luat parte rectorul Universităţii „1 Decembrie 1918” Alba Iulia – Daniel Breaz, Cristian Păunescu – consilier al Guvernatorului BNR, cel care a susţinut conferinţa, însoţit de Mircea Mureşan – dir. adj., direcţia Comunicare, cadre universitare  şi aproximativ 150 de studenţi economişti ai UAB şi elevi (de la Colegiile Naţionale „Horea Cloşca şi Crişan” şi „Dionisie Pop Marţian din Alba Iulia), alături de profesorii însoţitori.

„Coferinţa noastră se referă la aur, şi unde putea fi mai bine prezentat dacă nu în această zonă aproape de  patrulaterul aurului românesc. Aurul este un metal care a schimbat soarta omenirii de mii şi mii de ani. Toţi de aici, mai ales domnişoarele, doamnele,   îşi doresc să aibă aur ( bijuterii, pandantive, etc.) şi acest lucru, vedeţi, nu s-a demodat niciodată. Practic, dacă ne gândim la istoria războaielor dacilor cu romanii, în afară de faptul că  exista această expansiune, imperiul roman, romanii au venit în Dacia pentru aurul dacilor”, a declarat Cristian Păunescu în deschiderea conferinţei.

Tezaurul unei ţări trebuie răspândit în mai multe părţi

Electrica Furnizare Discount

Păunescu a ţinut să precizeze că ţările au o rezervă de aur care se păstrează în general în Banca Centrală sau în alte bănci în afara ţării respective. De ce nu tot aurul acasă?  Există şi aici principiul conform căruia „nu toate ouăle se ţin în acelaşi coş”. Ai călcat pe coş, a căzut coşul jos, s-au spart toate ouăle. Aşa, trebuie răspândite. Există şi această strategie a depozitării, a păstrării, rezervelor de aur.  În cazul României, o parte este în tezaurul Băncii Centrale, iar cealaltă parte în alte bănci pentru care Banca Naţională are o serie de facilităţi, a spus Păunescu.

Care este rezerva de aur a României?

Rezerva de aur a României este de 103,7 tone aur. Suntem în plutonul mijlociu, pe locul 31 în rândul Băncilor Centrale deţinătoare de aur(…) Din nefericire, istoria a făcut ca România să nu aibă rezerva de aur la care avea dreptul. Şi cele două ipostaze la care vreau să mă refer aici sunt: Tezaurul României al Băncii Naţionale la Moscova şi Tezaurul Băncii Poloniei, în al Doilea Război Mondial, 1939.  De fapt sunt două ipostaze pe care le prezint în paralel. Din studiile pe care le-aţi făcut în liceu, ştiţi că, România a intrat în Primul Război Mondial, după o perioadă de neutralitate, şi a intrat de partea acelei alianţe care îi respecta drepturile naţionale. Această zonă pe care o locuiţi dumneavoastră era de o 1000 de ani sub ocupaţie străină. Românii erau consideraţi minoritari de-a dreptul în raport cu cele trei naţiuni, adică unguri, populaţie germanică şi secuiască(…)

Scurt istoric al tezaurului Românesc de la Moscova

În timpul Primului Război Mondial, tezaurul românesc cu tot ce însemna el – 93,4 tone de aur, opere de artă (picturi – N. Grigorescu, Th. Aman etc., sculpturi – Brâncuşi, icoanele scumpe şi obiectele de cult ale mănăstirilor din Moldova), bijuteriile reginei (7 milioane de lei aur), documentele arhivelor, bani ai altor bănci – ar fi trebuit puse la adăpost de lăcomia ocupaţiilor străine. Cel mai la îndemână ar fi fost ca România să asigure aceste valori la agenţia londoneză Loitz, fapt ce ar fi salvat tezaurul românesc, dar nu s-a întâmplat acest lucru, încercându-se scoaterea lui din ţară. Pentru că atunci România era înconjurată din toate părţile de duşmani, singura posibilitate a fost Rusia, cu care regele Carol I avea o înţelegere, alianţa cu ruşii fiind dusă mai departe de regele Ferdinand I. Aşa au ajuns cele 93,4 tone de aur românesc în Banca Centrală a Rusiei, de la Moscova, care garanta averea BNR şi faptul că aceasta va reveni României. După Revoluţia din Octombrie 1917 şi instaurarea la putere a bolşevicilor, tezaurul României a fost confiscat, liderul comunist Vladimir Ilici Lenin declarând atunci că aurul va fi retrocedat doar primului guvern democratic din România. În acest context, în 1918, România a rupt relaţiile cu Rusia, pe care le-a reluat abia în 1934, cu noua  Uniune a Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) negocierile purtate în acest răstimp de mai multe comisii mixte neajungând la niciun rezultat, partea rusă invocând mereu restituirea Basarabiei în locul aurului, deşi acest ţinut nu a aparţinut niciodată ruşilor. Mai mut, există chiar documente care atestă că din aurul românesc de la Moscova s-au plătit atentatele şi actele de sabotaj comise în acea vreme de comuniştii sovietici, a spus consilierul BNR Cristian Păunescu. În 1935, României i s-au restituit… 18 kg de aur din cele 93 de tone (93.000!) şi, ulterior, şi  tezaurul de la Pietroasele – Buzău („Cloşca cu puii de aur”), alături de un alt mic lot.

În anul 1965, într-o vizită oficială la Moscova, liderul comunist Nicolae Ceauşescu s-a certat cu liderul sovietic de la Kremlin, Leonid Brejnev, pe tema restituirii tezaurului românesc, viitorul preşedinte al României care a condus ţara până în 1989 invocând declaraţiile lui Lenin privitoare la aurul BNR (în volumul „Tezaurul BNR la Moscova”). Aşadar, pe lângă faptul că între 1944 – 1958 România a suportat ocupaţia Armatei Sovietice, a plătit 300 de milioane de dolari despăgubiri de război URSS, iar 16 tipuri de societăţi mixte sovieto-române SovRom-uri vlăguiau economia de bogăţiile solului şi subsolului, de la uraniu şi petrol, la lemn şi grâne, tezaurul românesc nu s-a mai întors de atunci acasă, de fiecare dată spunându-li-se autorităţilor române că „vom căuta în arhivele noastre”. „România nu a avut tăria să facă un lobby internaţional şi să preseze statul rus să înapoieze ceea ce a luat”, a spus Cristian Păunescu.

Pe de altă parte, el a arătat că România şi-a respectat angajamentele faţă de Polonia, care în noaptea de 16/17 septembrie 1939 a încărcat rezerva sa de aur , de 83 de tone, ce se afla depozitată la noi, şi a transportat-o cu un pachebot britanic din portul Constanţa , iar după 8 ani de pribegie prin lume (Liban, Senegal), în 1947 aurul polonez a revenit în ţară. Pe lângă faptul că România le-a acordat azil Guvernului şi şefilor Armatei Poloneze, plătind acest lucru cu moartea primului ministru Armand Călinescu (împuşcat de legionari), a protejat patrimoniul cultural şi le-a schimbat polonezilor zloţii lor în lei, ţara noastră a fost fair-play şi le-a restituit aurul, lucru pe care Rusia nu l-a făcut cu România.

La finele celui de-al Doilea Război Mondial, România a încheiat cu un bilanţ de 242 de tone de aur, iar dacă acumula tot tezaurul (cel aflat la Moscova, cel restituit de drept polonezilor şi cel din rezerva naţională de acum), cu aproape 450 de tone BNR s-ar fi aflat pe locul 12 în lume.

Credinţa mea este că nu va dura mult şi aurul românesc se va întoarce înapoi, negocierile merg în continuare”, a concluzionat, pe un ton optimist, consilierul guvernului BNR, Cristian Păunescu, care a adăugat că în cadrul Operaţiunii „Neptun” au mai fost salvate importante cantităţi de aur la peştera Mănăstirii Tismana, sfătuindu-i pe cei prezenţi să citească mai multe despre asta.

 

 

Publicitate

Cultură Educație

FOTO| Exponatul lunii la Muzeul „Ioan Raica” Sebeș: Un stâlp funerar confecționat din lemn de stejar, care provine din Jidoștina, comuna Șugag, județul Alba

Publicat

în

FOTO| Exponatul lunii la Muzeul „Ioan Raica” Sebeș: Un stâlp funerar confecționat din lemn de stejar, care provine din Jidoștina, comuna Șugag, județul Alba

Exponatul lunii septembrie 2021 la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeş este un stâlp funerar confecționat din lemn de stejar, care provine din Jidoștina, comuna Șugag, județul Alba, folosit la începutul secolului XX, pentru a marca mormântul unui bărbat.

Stâlpul funerar, octogonal în secțiune, are înălțimea de 1,25 m. Suprafața acestuia este tratată distinct în succesiunea a 16 registre, fiind ornamentat doar în jumătatea superioară. Baza, de 48 cm, este prima parte, nedecorată, a stâlpului. Deasupra acesteia, urmează trei segmente de forma unor prisme, octogonale în secțiune, cu baza mică dispusă în jos.

Electrica Furnizare Discount

Stâlpul continuă cu o succesiune de 12 registre, tot octogonale în secțiune, cu lățimi ce variază între 4 și 9 cm, ale căror margini sunt decorate cu denticuli ciopliți. Cele mai late sunt ornamentate cu X-uri, mai mici sau mai mari, motive decorative interpretate de specialiștii ca fiind simboluri solare. În partea superioară a stâlpului este dispusă o învelitoare rotundă, cu diametrul de 15 cm, confecționată din lemn de brad, cu marginile dințate, care îndeplinește atât un rol funcțional, protejând stâlpul de apa provenind din precipitații, cât şi unul decorativ-simbolic, fiind o reprezentare a discului solar. Învelitoarea are două mici perforații, în care era fixată, cel mai probabil, „pasărea-suflet”, care însă nu s-a păstrat. Pe trei dintre laturile registrelor (7-9), se păstrează inscripția „1915 Iuan Lup”, orientată de sus în jos, care consemnează anul decesului şi numele celui pentru care a fost confecționat stâlpul funerar.

Cimitirele din satele de munte din Mărginimea Sebeșului mai păstrează, însă, din ce în ce mai rar, obiceiul de a pune stâlpi funerari la mormintele bărbaților, practică care la jumătatea secolului trecut era prezentă în cătunele Șugagului, Loman, Tonea, Răchita, Pianu de Sus, Strungari, Purcăreţi și Plaiuri. La începutul secolului XX, fenomenul a fost, însă, mult mai răspândit în zona submontană, ocupând o arie cuprinsă între Orăștie și Făgăraș, cu intruziuni sporadice la sud de Carpați, în aria actuală a județelor Gorj și Mehedinți.

În general, stâlpii funerari sunt ornamentați, de sus și până jos, cu motive geometrice și, mai rar, cu motive florale sau vegetale, de cele mai multe ori elementele decorative sculptate fiind pictate, culorile cele mai frecvent folosite fiind roșul, negrul, verdele, albastrul și, mai rar, albul. În secțiune, au formă patrulateră (Pianu de Sus, Purcăreţi, Plaiuri, Strungari, Răchita, Loman, Tonea și Pleși) sau hexagonală / octogonală (Căpâlna, Deal și Jidoștina), cu diametrul de 8-12 cm, în timp ce înălțimea lor variază între 1,20 și 2 m, în funcție de vârsta decedatului (la copii și bătrâni stâlpii folosiți erau mult mai mici). Un alt indiciu în stabilirea vârstei celui înmormântat este prezența păsării-suflet pe stâlp, ce apare exclusiv la tinerii necăsătoriți, situație în care, alături de stâlpul cu pasăre, se folosește și o „suliță de brad”, care trebuia să aibă o înălțime proporțională cu vârsta pe care o avusese decedatul. Ocupația celui înmormântat, în viața pe care tocmai o părăsise, este indicată uneori de diverse însemne funerare. La Purcăreţi, dacă cel decedat era cioban, se lega de un colț al stâlpului o batistă în care se introducea, alături de moneda pusă la toți morții (gest care ne amintește de „obolul lui Caron” din mitologia romană), și un smoc de lână, iar la Loman, Tonea şi Răchita, dacă decedatul a fost cioban, se atârna de stâlp un clopoțel.

În cazul exemplarului ales ca exponat al lunii la muzeul din Sebeş, înălțimea (1,25 m), precum şi cele două perforații ale discului din extremitatea superioară a stâlpului, unde cel mai probabil a fost fixată o pasăre-suflet, ne îndreptățesc să credem că el marca mormântul unui tânăr necăsătorit, decedat în anul 1915.

Citește mai mult

Cultură Educație

Sâmbătă, 28 august 2021: prof. univ. dr. Volker Wollmann va conferenția la Sebeș cu prilejul aniversării Muzeului „Ioan Raica”

Publicat

în

Sâmbătă, 28 august 2021: prof. univ. dr. Volker Wollmann va conferenția la Sebeș cu prilejul aniversării muzeului „Ioan Raica”

Distinsul profesor universitar dr. Volker Wollmann va fi prezent la Sebeș, cu prilejul „Zilelor Muzeului”, sâmbătă, 28 august 2021, cu începere de la ora 11.30, în grădina Muzeului Municipal „Ioan Raica”, unde va susține conferinţa „Reconstituirea grafică – o soluţie de păstrare a memoriei patrimoniului tehnic al judeţului Alba”. Aceasta va fi urmată de prezentarea cărții „Patrimoniu preindustrial și industrial în România”, vol. VIII, Sibiu, Editura Honterus, 2020.

Prof. univ. dr. Volker Wollmann este un reputat istoric, absolvent Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. Cu toate că a contribuit la editarea mai multor volume din seria „Inscripţiile Daciei romane”, domeniul de suflet al profesorului Wollmann, cel în care s-a remarcat, este cercetarea mineritului din provincia Dacia, dar şi cel din perioada premodernă. Aceste activități l-au condus treptat pe Volker Wollmann spre un domeniu spectaculos, dar neglijat în comunitatea academică din România: arheologia industrială. Este, deopotrivă, un neobosit editor şi cercetător al documentelor Evului Mediu târziu şi epocii moderne.

Electrica Furnizare Discount

Din anul 2004, Volker Wollmann a devenit consilier ştiinţific al Fundaţiei Saşilor Ardeleni din München, iar în anul 2012, statul german i-a răsplătit eforturile acordându-i prestigioasa „Cruce Federală de Merit”. Între anii 2000 şi 2006, a fost profesor asociat al Universităţii „1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia, al cărui Doctor Honoris Causa a devenit, începând cu anul 2015. Pentru meritele sale ştiinţifice, în anul 2011 a primit titlul de cetățean de onoare al municipiului Sebeş (localitate în care, de altfel, şi-a petrecut copilăria şi a absolvit liceul) şi al municipiului Brad. De-a lungul anilor, a publicat peste 20 de cărţi şi peste 250 de articole ştiinţifice în reviste de prestigiu din România şi din străinătate, fiind, totodată, membru fondator şi director al revistei „Terra Sebus. Acta Musei Sabesiensis”, anuarul ştiinţific al Muzeului Municipal „Ioan Raica” Sebeş.

Conferința va fi urmată de lansarea cărții „Patrimoniu preindustrial și industrial în România”, vol. VIII, Sibiu, Editura Honterus, 2020, prezentată de dr. Ioan Alexandru Aldea, arheolog, specialist în arheologie pre- şi protoistorică, fost muzeograf al muzeelor din Sebeş şi Alba Iulia şi conferenţiar al Universitatăţii „1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia.

Citește mai mult

Cultură Educație

Ultimele 5 locuri disponibile: Holcim Romania oferă tinerilor absolvenți de liceu pregătire gratuită în cadrul Școlii Tehnice Holcim de la Aleșd (P)

Publicat

în

 Ultimele 5 locuri disponibile: Holcim Romania oferă tinerilor absolvenți de liceu pregătire gratuită în cadrul Școlii Tehnice Holcim de la Aleșd; după absolvire, aceștia vor fi angajați în cadrul companiei

Programul educațional implementat de Holcim Romania, cu o durată de școlarizare de 2 ani, începe în septembrie 2021. La absolvire, tinerii vor primi o diplomă de calificare ca Tehnician în industria cimentului și vor avea posibilitatea de a face parte din echipa Grupului  Holcim Romania prin obținerea unui loc de muncă în apropierea zonei lor de reședință.

Programul de școlarizare gratuit propus de Holcim este recunoscut de către Ministerele Muncii și al Educației. Pe tot parcursul acestuia, Holcim Romania asigură pregătire teoretică și practică, burse de merit, transport, cazare și masă, toate materialele necesare studiului, echipament de protecție.

Electrica Furnizare Discount

Sesiunile practice sunt asigurate de specialiști în industria construcțiilor din cadrul Holcim și Somaco și includ: tehnologia de fabricare a cimentului, mentenanță mecanică, preventivă, electrică, calitate, tehnologia prefabricatelor, sănătate și securitate în muncă, protecția mediului.

Modulul general de educație va fi asigurat de către profesorii Colegiului Tehnic „Alexandru Roman” din Aleșd pentru materii precum: matematică, fizică, chimie, engleză, germană, desen tehnic, IT.

Alături de membrii echipei Holcim Romania, tinerii se vor putea dezvolta pe plan profesional, dar și personal, fiind ghidați pe tot parcursul programului de către specialiști cu o vastă experiență în domeniu.

„Prin intermediul Școlii Tehnice, ne dorim să aducem alături de noi tineri dornici să descopere această industrie a construcțiilor, care contribuie semnificativ la dezvoltarea comunităților. În cadrul Școlii, elevii vor avea posibilitatea să se dezvolte învățând de la specialiști în domeniu. Suntem mândri că, prin intermediul acestui proiect, ne aducem aportul la formarea noilor generații de profesioniști și ducem mai departe angajamentul nostru de a construi o lume mai bună”, a declarat Florina Rusneac, Manager Resurse Umane, Holcim Aleșd și Turda.

Elevii vor avea posibilitatea să se înscrie în program până la data de 7 septembrie. Pentru a aplica este necesar să se completeze cererea de înscriere și să se atașeze copia cărții de identitate, a certificatului de naștere și a celui de căsătorie (dacă este cazul), diploma de bacalaureat sau certificatul de absolvire, foaia matricolă  și adeverință de la medicul de familie.

Ulterior, între 8 – 10 septembrie, aceștia vor susține o serie de testări la matematică, fizică, chimie, engleză, precum și o evaluare a profilului psihologic și un interviu cu un specialist Holcim Romania.

Informații suplimentare și înscrieri pe site-ul www.holcim.ro sau la numarul de telefon 0758 016 284.

•••

Despre Grupul Holcim

Holcim construiește progres pentru oameni și pentru planetă. În calitate de lider global în furnizarea de soluții de construcții, compania contribuie la dezvoltarea unui mediu construit mai verde și mai inteligent, îmbunătățind nivelul de trai al oamenilor din întreaga lume. 

Holcim este prezent în 70 de țări la nivel mondial, reunind unele dintre cele mai de succes companii din industria construcțiilor: ACC, Aggregate Industries, Ambuja Cement, Disensa, Firestone Building Products, Geocycle, Holcim și Lafarge, cu peste 70.000 de angajați.

Despre Holcim România

Holcim (Romania) S.A. activează de peste 20 de ani în sectorul materialelor de construcții din România. Compania deţine 2 fabrici de ciment în Câmpulung şi Aleșd, o staţie de măcinare, 18 staţii ecologice de betoane, 3 staţii de agregate, 2 staţii de lianţi speciali şi 3 terminale de ciment în Bucureşti, Turda și Roman. Holcim are aproximativ 800 angajați în România.

Grupul de companii Holcim România include Somaco Grup Prefabricate (ce deține 5 fabrici de prefabricate și una de BCA) și Geocycle România (cu 3 puncte de lucru pentru pre-tratarea deșeurilor).

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare