FOTO| Ritual în stil satanic la cetatea UNESCO de la Căpâlna. Artefacte tăiate cu flexul și lipite de panoul de informare
FOTO| Ritual în stil satanic la cetatea UNESCO de la Căpâlna. Artefacte tăiate cu flexul și lipite de panoul de informare
Cetatea dacică de la Căpâlna, aflată în patrimoniul UNESCO, a fost vandalizată ca într-un ritual satanic. Persoane necunoscute au prins pe panoul de informare, cu șuruburi, bucăți de artefacte tăiate cu flexul. Panoul, stropit cu vopsea roșie.
Cetatea se află în administrarea Consiliul Județean Alba, instituție care plătește, prin intermediul Muzeului Unirii din Alba Iulia, și un paznic al Cetății. Distrugerea panoului a avut loc, cel mai probabil, în cursul nopții.
„Piesele au fost tăiate cu flexul și nu mai prezintă nicio valoare. Le putem arunca la fier vechi. Sunt piese dacice de mare valoare. Paznicul nostru ne-a spus că miercuri pe la ora 17.30 a văzut patru motocicliști care urcau spre Cetate” , a declarat directorul Muzeului Unirii, Gabriel Rustoiu.
Instituția a sesizat poliția pentru fapta de distrugere, poliția fiind așteptată la fața locului pentru a face cercetări.
În luna mai 2022, Cetatea a fost trecută în administrarea Consiliului Județean Alba. Mai multe licitații pentru proiectarea lucrărilor de restaurare și punere în valoare a acesteia, organizate în ultimii trei ani de Institutul Național al Patrimoniului, prin Programul Național de Restaurare, au fost anulate, din lipsă de ofertanți.
Cetatea a fost ridicată ridicată în timpul domniei lui Burebista și așezată strategic la o altitudine de aproape 610 metri, având o poziţie dominantă pe Valea Sebeșului. Fortificația bloca accesul pe drumul care, pornind de la Polovragi, străbătea munţii prin Pasul Urdele şi cobora în Valea Sebeșului.
Împreună cu fortificaţiile Costeşti, Baniţa şi Tilişca, forma o reţea de apărare în jurul Sarmizegetusei Regia, însă a fost distrusă de un incendiu de proporţii ce a avut loc în timpul războaielor daco-romane de la începutul secolului al II-lea.
Cetatea de la Căpâlna face parte din complexul Cetăților dacice din Munții Orăștiei. Aceasta este cuprinsă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO sub denumirea de „Sit arheologic Căpâlna”.
În interioriul cetății se ridicau mai multe construcții: pe cea mai înaltă terasă un turn de veghe din lemn, o construcție cu pereții de lemn și baza din piatră lângă turnul – locuință, o scară cu bază de piatră, un canal și mai multe barăci de lemn.
Secțiune Știri sub articolul principal
Urmăriți Ziarul Unirea și pe GOOGLE ȘTIRI
Știri recente din categoria Ştirea zilei
UPDATE FOTO | Accident rutier GRAV între Cut și Câlnic: O șoferiță rănită, primește îngrijiri medicale. Trafic îngreunat
Accident rutier GRAV între Cut și Câlnic: O șoferiță rănită, primește îngrijiri medicale. Trafic îngreunat Un accident rutier a avut loc vineri, în jurul orei 12.50, între localitățile Cut și Câlnic. O persoană ar fi rămas încarcerată într-un autoturism. Detașamentul de pompieri Sebeș intervine pentru descarcerare si prim ajutor medical la un accident rutier produs […]
VIDEO | INCENDIU pe DN1, aproape de intrarea pe autostrada A10: O mașină arde ca o torță. O femeie care a suferit un atac de panică, asistată medical
VIDEO | INCENDIU pe DN1, aproape de intrarea pe autostrada A10: O mașină arde ca o torță. O femeie care a suferit un atac de panică, asistată medical Pompierii din Aiud intervin pentru stingerea unui incendiu izbucnit la intrare pe A10. Flăcările se manifestă la o mașină, cu ardere generalizată la întreg autoturismul. O femeie […]
Cupru Min Abrud, contribuție în plus cu 40 milioane lei la bugetele României, în 2025. Compania, cea mai mare contribuție la bugetul judeţului Alba și locul I în Topul Naţional al Firmelor, la categoria Industrie-Întreprinderi Mari
Cupru Min Abrud, contribuție în plus cu 40 milioane lei la bugetele României, în 2025. Compania, cea mai mare contribuție la bugetul judeţului Alba și locul I în Topul Naţional al Firmelor, la categoria Industrie-Întreprinderi Mari Cupru Min Abrud a plătit la bugetele României peste 120,7 mil. lei pentru anul 2025 – cu cca. 40 […]
