FOTO| Povestea atentatelor din 1908 de la Blaj: Cum au fost dinamitate o cruce şi o piatră comemorativă

FOTO| Povestea atentatelor din 1908 de la Blaj: Cum au fost dinamitate o cruce şi o piatră comemorativă

Municipiul Blajul sau „Mica Romă”, cum mai este cunoscut, a devenit în ultimul deceniu un oraş turistic în adevăratul sens al cuvântului. Pe lângă cultura, gastronomia şi destinaţiile locale de petrecere a timpului liber, oraşul are şi un pronunţat caracter istoric.

Aici se află două monumente importante pentru istoria românilor, respectiv Câmpia Libertăţii şi Crucea lui Avram Iancu. Câmpia Libertăţii este locul unde s-au ţinut două adunări naţionale în timpul revoluţiei de la 1848, în luna mai şi apoi în septembrie. În data de 15 mai 1848 s-a ţinut aici Adunarea de la Blaj, cu participarea a 40.000 de persoane, care au scandat „Noi vrem să ne unim cu ţara”.

În amintirea evenimentelor din 1848, aici a fost înălţată, în 1977, opera sculptorului Ion Vlasiu, „Gloria”, un monument din piatră înalt de 18 metri, alcătuit dintr-o poartă ce semnifică intrarea în istorie, în faţa căreia se află trei statui feminine identice, din bronz, cu laurii gloriei deasupra capului, simbolizând cele trei ţări româneşti. La baza monumentului sunt inscripţionate cuvintele: „Noi vrem să ne unim cu ţara!”.

Anterior, în 1973, la 125 de ani de la Revoluţia de la 1848, a fost ridicat pe Câmpia Libertăţii un complex monumental cu 24 de busturi de bronz ale paşoptiştilor, realizate de diferiţi sculptori, dezvelirea statuilor având loc în prezenţa lui Nicolae Ceauşescu. În 1958, fusese ridicat, în amintirea celor 40.000 de ţărani, un obelisc din piatră roşie, ce avea o inscripţie săpată în marmură.

Însă, primii care au ţinut să marcheze amintirea Marii Adunări de pe Câmpia Libertăţii au fost elevii şi profesorii de la Blaj care au ridicat un monument denumit „Piatra Libertăţii”, după câţiva ani, pe locul tribunei adunării Piatra Libertăţii. Aceasta a fost aruncată în aer într-o noapte de noiembrie a anului 1908.

În aceeaşi noapte, a fost dinamitată şi aşa-numita „Crucea lui Iancu” de pe Dealul Viilor, în apropierea căreia au fost cantonate cetele de moţi venite la Blaj, cu Avram Iancu în frunte, în mai 1848. Rămăşiţele au fost adunate, bucăţile din Piatra Libertăţii fiind înglobate într-un monument de formă geometrică, ce a fost amplasat din nou pe Câmpie, de unde a fost mutat în Parcul 1848 şi, în final, în curtea Palatului Mitropolitan, unde se găseşte şi în prezent. În legătură cu dinamitarea celor două simboluri româneşti nu a existat nicio anchetă, Transilvania fiind atunci sub stăpânirea austro-ungară.

Deputatul Iuliu Maniu a adresat în 19 decembrie 1908, în Parlamentul de la Budapesta, o interpelare ministrului ungar de interne de atunci.

„S-a întâmplat ca în Blaj au fost aruncate în aer cu dinamită o cruce şi o piatră comemorativă. În noaptea de 16/17 noiembrie, cam pe la orele unu, câţiva indivizi îmbrăcaţi în haine negre, au mers la monumentul ridicat pe aşa numitul Câmp al Libertăţii şi l-au dat în aer… afară de aceea, făptuitorii, după aruncarea în aer a Pietrei Libertăţii, au mers la celălalt capăt al Blajului unde se afla Crucea de piatră şi o aruncă şi pe aceasta în aer – şi totuşi patrula jandarmilor n-are absolut nicio cunoştinţă despre cele întâmplate. De abia a doua zi după amiază, jandarmii au ieşit la faţa locului spre a cerceta cele întâmplate. Şi au raportat apoi că nu s-a găsit nicio urmă a făptuitorilor. Cazul acesta a vătămat adânc întreaga opinie publică românească. Sunt sigur că dacă atentatul acesta nu s-ar fi întâmplat cu monumentele noastre, ci cu ferestrele unui maghiar, demult s-ar fi găsit făptuitorul”, a spus atunci Iuliu Maniu.

„Crucea lui Iancu” a fost repusă pe Dealul Viilor, unde a mai ”rezistat” până în 2003. De câţiva ani, „Augustin Bunea” din Blaj. Iniţial, monumentul s-a numit „Crucea lui Ioan Bob”, după numele episcopului de la începutul secolului al XIX-lea. În 1821, la Blaj a fost o mare secetă, iar ţăranii iobagi nu au avut ce mânca, aşa încât s-au împrumutat cu cereale de la episcopul Ioan Bob. Fiind o fire foarte darnică, episcopul i-a iertat pe ţărani de această datorie, iar în semn de recunoaştere şi de recunoştinţă, aceştia i-au ridicat această cruce.

S-a numit „Crucea lui Ioan Bob” până la 1848, când Iancu a venit cu moţii şi s-au aşezat sub această cruce pe Dealul Viilor. De atunci se numeşte „Crucea lui Avram Iancu”. În prezent, pe Dealul Viilor se află un monument, în formă de T, de la Transilvania, pe care e aşezată statuia lui Avram Iancu, ridicată în 1996.

Sursa: adevarul.ro

---

Secțiune Știri sub articolul principal

Urmăriți Ziarul Unirea și pe  GOOGLE ȘTIRI

---

---