Ştirea zilei
FOTO| Povestea atentatelor din 1908 de la Blaj: Cum au fost dinamitate o cruce şi o piatră comemorativă
FOTO| Povestea atentatelor din 1908 de la Blaj: Cum au fost dinamitate o cruce şi o piatră comemorativă
Municipiul Blajul sau „Mica Romă”, cum mai este cunoscut, a devenit în ultimul deceniu un oraş turistic în adevăratul sens al cuvântului. Pe lângă cultura, gastronomia şi destinaţiile locale de petrecere a timpului liber, oraşul are şi un pronunţat caracter istoric.
Aici se află două monumente importante pentru istoria românilor, respectiv Câmpia Libertăţii şi Crucea lui Avram Iancu. Câmpia Libertăţii este locul unde s-au ţinut două adunări naţionale în timpul revoluţiei de la 1848, în luna mai şi apoi în septembrie. În data de 15 mai 1848 s-a ţinut aici Adunarea de la Blaj, cu participarea a 40.000 de persoane, care au scandat „Noi vrem să ne unim cu ţara”.
În amintirea evenimentelor din 1848, aici a fost înălţată, în 1977, opera sculptorului Ion Vlasiu, „Gloria”, un monument din piatră înalt de 18 metri, alcătuit dintr-o poartă ce semnifică intrarea în istorie, în faţa căreia se află trei statui feminine identice, din bronz, cu laurii gloriei deasupra capului, simbolizând cele trei ţări româneşti. La baza monumentului sunt inscripţionate cuvintele: „Noi vrem să ne unim cu ţara!”.
Anterior, în 1973, la 125 de ani de la Revoluţia de la 1848, a fost ridicat pe Câmpia Libertăţii un complex monumental cu 24 de busturi de bronz ale paşoptiştilor, realizate de diferiţi sculptori, dezvelirea statuilor având loc în prezenţa lui Nicolae Ceauşescu. În 1958, fusese ridicat, în amintirea celor 40.000 de ţărani, un obelisc din piatră roşie, ce avea o inscripţie săpată în marmură.
Însă, primii care au ţinut să marcheze amintirea Marii Adunări de pe Câmpia Libertăţii au fost elevii şi profesorii de la Blaj care au ridicat un monument denumit „Piatra Libertăţii”, după câţiva ani, pe locul tribunei adunării Piatra Libertăţii. Aceasta a fost aruncată în aer într-o noapte de noiembrie a anului 1908.
În aceeaşi noapte, a fost dinamitată şi aşa-numita „Crucea lui Iancu” de pe Dealul Viilor, în apropierea căreia au fost cantonate cetele de moţi venite la Blaj, cu Avram Iancu în frunte, în mai 1848. Rămăşiţele au fost adunate, bucăţile din Piatra Libertăţii fiind înglobate într-un monument de formă geometrică, ce a fost amplasat din nou pe Câmpie, de unde a fost mutat în Parcul 1848 şi, în final, în curtea Palatului Mitropolitan, unde se găseşte şi în prezent. În legătură cu dinamitarea celor două simboluri româneşti nu a existat nicio anchetă, Transilvania fiind atunci sub stăpânirea austro-ungară.
Deputatul Iuliu Maniu a adresat în 19 decembrie 1908, în Parlamentul de la Budapesta, o interpelare ministrului ungar de interne de atunci.
„S-a întâmplat ca în Blaj au fost aruncate în aer cu dinamită o cruce şi o piatră comemorativă. În noaptea de 16/17 noiembrie, cam pe la orele unu, câţiva indivizi îmbrăcaţi în haine negre, au mers la monumentul ridicat pe aşa numitul Câmp al Libertăţii şi l-au dat în aer… afară de aceea, făptuitorii, după aruncarea în aer a Pietrei Libertăţii, au mers la celălalt capăt al Blajului unde se afla Crucea de piatră şi o aruncă şi pe aceasta în aer – şi totuşi patrula jandarmilor n-are absolut nicio cunoştinţă despre cele întâmplate. De abia a doua zi după amiază, jandarmii au ieşit la faţa locului spre a cerceta cele întâmplate. Şi au raportat apoi că nu s-a găsit nicio urmă a făptuitorilor. Cazul acesta a vătămat adânc întreaga opinie publică românească. Sunt sigur că dacă atentatul acesta nu s-ar fi întâmplat cu monumentele noastre, ci cu ferestrele unui maghiar, demult s-ar fi găsit făptuitorul”, a spus atunci Iuliu Maniu.
„Crucea lui Iancu” a fost repusă pe Dealul Viilor, unde a mai ”rezistat” până în 2003. De câţiva ani, „Augustin Bunea” din Blaj. Iniţial, monumentul s-a numit „Crucea lui Ioan Bob”, după numele episcopului de la începutul secolului al XIX-lea. În 1821, la Blaj a fost o mare secetă, iar ţăranii iobagi nu au avut ce mânca, aşa încât s-au împrumutat cu cereale de la episcopul Ioan Bob. Fiind o fire foarte darnică, episcopul i-a iertat pe ţărani de această datorie, iar în semn de recunoaştere şi de recunoştinţă, aceştia i-au ridicat această cruce.
S-a numit „Crucea lui Ioan Bob” până la 1848, când Iancu a venit cu moţii şi s-au aşezat sub această cruce pe Dealul Viilor. De atunci se numeşte „Crucea lui Avram Iancu”. În prezent, pe Dealul Viilor se află un monument, în formă de T, de la Transilvania, pe care e aşezată statuia lui Avram Iancu, ridicată în 1996.
Sursa: adevarul.ro
Ştirea zilei
FOTO| Satele Vingard și Șpring au acces la rețeaua de apă potabilă. A fost făcută recepția lucrărilor
Satele Vingard și Șpring au acces la rețeaua de apă potabilă. Urmează și montarea căminelor de branșament si finalizarea în satele Cunța și Drașov. Anunțul a fost făcut de edilul comunei, Iulia Stănilă.
”Astăzi este una dintre cele mai importante zile din activitatea mea de primar, ziua în care am făcut receptia pentru rețeaua de apă în satele Vingard și Șpring!
Urmează și montarea căminelor de branșament si finalizarea în satele Cunța și Drașov! De aproape 3 ani o întreagă echipă din Primăria Șpring a muncit și a luptat pentru APĂ!
Da, apa, sursa indispensabilă vieții, pentru care oamenii din satul Vingard nu vor mai fi nevoiți să meargă cu cisterna în comuna învecinată sau cu bidoanele și cu gălețile la fântâna din centrul satului, la fel ca și cetățenii din satul Șpring care pe timpul secetei au rămas fără apă în fântâni.
Mi-e și rușine să spun că avem apă la rețea în anul 2023, ceea ce pentru alte comune este normalitate poate de zeci de ani…
Nu este o laudă, este bucuria enormă pe care vreau să o împărtășesc cu dumneavoastră.
A fost mult de muncă, drumuri la minister, suplimentări de fonduri, dispoziții de șantier, probleme de rezolvat, mai jos aveți poze realizate în Iulie 2020 (de unde se vede clar situația în care se afla comuna)…
Rog cetățenii care au instalaţii de utilizare a apei să se racordeze la căminul de branșament din fața locuințelor si să nu folosească apa decât după ce vor semna un contract cu APA CTTA, societate la care va fi predată rețeaua de apă.
Îi mulțumesc lui Dumnezeu, mulțumesc întregii echipe și nu în ultimul rând, cetățenilor pentru răbdare și înțelegere!”, a scris primarul Iulia Stănilă, pe Facebook.
Ştirea zilei
Noi informații în cazul bărbaților din ALBA, reținuți după ce ar fi omorât un câine cu sapa
Noi informații în cazul bărbaților din ALBA, reținuți după ce ar fi omorât un câine cu sapa
Noi informații apar în cazul celor doi bărbați de la Rădești, reținuți ieri de polițiști după ce ar fi bătut până la moarte un câine, cu o sapă.
Se pare că, în seara zilei de 23 martie 2023, cei doi ar fi urmărit câinele unui vecin, care scăpase din curtea acestuia și l-ar fi prins în curtea unuia din ei, context în care cel de 29 de ani i-ar fi aplicat mai multe lovituri, cu o sapă.
Câinele ar fi reușit să sară gardul imobilului, iar ulterior a fost găsit mort, pe un câmp, de către proprietar, care a anunțat poliția.
Se pare că oamenii din sat s-ar fi plâns în trecut de agresivitatea animalului atât cu oamenii, cât și cu alți câini.
Surse ale ziarulunirea.ro spun că sătenilor le era frică de patruped din cauza repetatelor instanțe în care câinele a devenit agresiv din senin. De asemenea, câinele ar fi prezentat și semne de turbare, după cum descriu sursele: ”se aruncă furibund cu ochii înroșiți, cu bale curgând spre copii, adulți și animale domestice”.
Se pare că ciobănescul mioritic de 50 de kilograme a omorât în trecut alți doi câini de talie mică.
Consătenii nu sunt de-acord cu decizia polițiștilor
Mai multe voci din sat spun că bărbații care au fost reținuți au recurs la gestul extrem pentru autoapărare: ”În apărarea sa, din teamă pentru integritatea fizică și psihică a familiei consăteanul meu s-a apărat de câinele atacator cu ce i-a venit la mâna, aplicăndu-i câinelui câteva lovituri. În baza corecțiilor respective, câinele se retrage de pe proprietatea sa, fugind. La câteva zile (două , trei) câinele agresiv este găsit de proprietar, mort. Și acum cetățeanul revoltat alertează toate instituțiile posibile. Instituțiile își fac treaba și arestează consăteanul meu și pe prietenul său.”.
Ştirea zilei
Un deținut condamnat la închisoare pe viață pentru omor, vrea în LIBERTATE după 24 de ani de detenție: Cererea de liberare condiționată, RESPINSĂ de Judecătoria Aiud
Un deținut condamnat la închisoare pe viață pentru omor, vrea în LIBERTATE după 24 de ani de detenție: Cererea de liberare condiționată, RESPINSĂ de Judecătoria Aiud
Un deținut din Cugir, încarcerat la Penitenciarul Aiud și condamnat la închisoare pe viață pentru omor deosebit de grav, a fost refuzat pentru a șaptea oară în demersul său de a fi liberat condiționat.
Bărbatul (Robert S.) are de ispășit pedeapsă pentru omor deosebit de grav. De data aceasta, comisia de liberare condiționată din penitenciar a fost de acord cu eliberarea deținutului, dar propunerea a fost respinsă de Judecătoria Aiud. Decizia instanței din 22 martie 2023 a fost contestată de către deținut.
Bărbatul a fost condamnat la detențiune pe viață pentru omor deosebit de grav. Acesta a început executarea pedepsei în 9 februarie 1999. Un calcul simplu arată că se află în spatele gratiilor de 24 de ani, având în prezent peste 60 de ani. Potrivit legislației, condamnatul trecut de vârsta de 60 de ani pentru bărbaţi şi de 55 de ani pentru femei poate fi liberat condiţionat după executarea efectivă a 15 ani de detenţiune, dacă sunt îndeplinite şi celelalte condiţii prevăzute de lege. de
„Respinge ca neîntemeiată propunerea comisiei din cadrul Penitenciarului Aiud de liberare condiţionată a condamnatului S. R. T., deţinut în Penitenciarul Aiud în executarea pedepsei detenţiunii pe viaţă aplicate prin sentinţa penală nr. 163/1999 pronunţată de Tribunalul Alba. În temeiul art. 587 alin. (2) C. pr. pen., cererea/propunerea va putea fi reînnoită ulterior datei de 21.08.2023”, se precizează în minuta hotărârii de la Judecătoria Aiud.
Cererea anterioară de liberare condiționată a fost depusă la sfărșitul anului trecut, dar a fost respinsă de ambele instanțe.
„La data analizei de către comisie, deţinutul executase 8.591 de zile de închisoare, iar durata minimă care trebuia executată este de 7.305 zile de închisoare. De asemenea, din acelaşi proces verbal rezultă că deţinutul a obţinut în perioada detenției 444 de zile considerate executate pe baza muncii prestate, astfel că şi condiţia referitoare la stăruinţa în muncă este îndeplinită”, se precizează în hotărârea anterioară.
Din analiza situației disciplinare a condamnatului, instanța constată că acesta a comis șase abateri disciplinare, toate sancţiunile fiind ridicate. Totodată, se constată că a fost recompensat de 47 de ori.
-
Opinii - Comentariiacum 16 ore
29 Martie: România a devenit membru NATO, alături de alte șase țări din Europa de Est
-
Actualitateacum 13 ore
Admitere la Academia SRI 2023: Specializarea „Psihologie” e înlocuită din toamnă cu licența în „Operațiuni de intelligence”
-
Ştirea zileiacum 11 ore
UPDATE FOTO VIDEO| ACCIDENT rutier la ieșire din Alba Iulia: Trei persoane au ajuns la SPITAL, în urma unei coliziuni între două autoturisme
-
Sportacum 14 ore
VIDEO| Albaiulianul Nicolae Stanciu a deschis ”balul” în România – Belarus 2-1: Gol genial al ”decarului” și ”căpitanului” naționalei
-
Actualitateacum 24 de ore
Fenomen astronomic EXTREM de rar: Cinci planete se vor alinia într-un spectacol nemaiîntâlnit de 17 ani
-
Ştirea zileiacum 12 ore
VIDEO| Noua sală de desfășurare a probei teoretice în vederea obținerii permisului de conducere a fost inaugurată în incinta Mercur City Center: Are 14 stații de lucru și sistem de supravegere performant