Rămâi conectat

Ştirea zilei

FOTO/ Istoria oraşului Alba Iulia prin restaurante şi hoteluri, locul unde odinioară oamenii aflau noutăţile şi încheiau relaţii de tot felul

Publicat

în

Istoria oraşului Alba Iulia prin restaurante şi hoteluri, locul unde odinioară oamenii aflau noutăţile şi încheiau relaţii de tot felul

Blamate de moralişti, restaurantele şi hotelurile sunt totuşi locurile unde se desfăşoară o bună parte din viaţa publică a unui oraş. Dimitrie Gusti, notoriul sociolog interbelic, a inclus „cârciuma” în sistemul său teoretic, considerând-o o unitate socială, alături de moară, şcoală, primărie şi chiar de biserică. El vedea în cârciumă nu atât locul irosirii banilor pe băutură, cât pe cel în care oamenii află noutăţile şi încheie relaţii de tot felul.

Pentru Alba Iulia, povestea poate pătrunde adânc, în timp. Cu certitudine a existat aici, cu veacuri în urmă, cel puţin un han cu staţie de poştalion. Noi nu vom merge însă atât de departe, ci ne vom limita căutarea la ultimele două veacuri încheiate. Se ştie că din secolul al XVIII-lea, au existat la Alba Iulia două zone urbane cu o viaţă distinctă. Este vorba, pe de o parte de Cetate, de cealaltă parte de oraşul de jos, cu o populaţie preponderent românească, dar din care nu au lipsit evreii, maghiarii şi germanii.

Publicul unui restaurant din Cetate era alcătuit, aşa cum lesne se poate imagina, în principal din militari. Memoria fotografică ne aduce în faţa ochilor un local cu un nume pitoresc, „Galambovendéglő”, restaurantul „La porumbelul”, care nu poate să nu ne evoce un caz şi mai excentric: cârciuma pragheză „U Kaliha” (La Potirul), făcută celebră de „bravul soldat Švejk”, personajul scriitorului ceh Jaroslav Hašek. Dacă „La Porumbelul” din Cetatea Alba Iulia ne apare în fotografia de la 1900 cam trecut de perioada sa de glorie, „U Kaliha” a devenit după 1990 o berărie de lux în care nu oricine îşi poate permite să intre.

Electrica Furnizare Discount

„Galambovendéglő” pare un local frecventat mai degrabă de soldaţii de rând. Corpul ofiţeresc al Cetăţii a avut iniţial la îndemână pentru petrecerea timpului liber un modest chioşc situat vizavi de pavilionul de locuinţe militare – celebrul Babilon. Dar de la 1900, ofiţerilor li s-a pus la dispoziţie un local situat la înălţimea prestigiului lor de corp de elită. Este vorba de cazinoul militar, înălţat pe locul fostului chioşc. Fără a excela printr-un stil arhitectonic bine definit, noul local avea în centrul său o sală cu dimensiuni generoase în care se desfăşurau marile ceremonii şi aniversări, revelioanele la care participau ofiţerii cu soţiile lor. Cazinoul militar mai cuprindea, dispuse pe două niveluri, numeroase săli în care se putea juca biliard sau cărţi, în care se putea fuma, consuma o băutură sau o cafea. Nu greşim, sper, dacă ne gândim că una dintre săli adăpostea o bibliotecă.

La 1 decembrie 1918, cazinoul militar din Alba Iulia a oferit, prin sala sa de ceremonii, spaţiul cel mai potrivit pentru desfăşurarea Marii Adunări Naţionale şi care a devenit, de atunci, Sala Unirii.

În oraşul de jos, în cartierul Lipoveni, s-a desfăşurat pe la sfârşitul veacului al XIX-lea o experienţă de viaţă comunitară pe care, în lipsa documentelor, am fi crezut-o imposibilă. Este vorba de cârciuma lui Julanu. Numele localului provine de la cel al cârciumarului, Iuliu Cricovean, pe care localnicii nu şi-au prea bătut capul să-l pronunţe corect. Cârciuma avea o sală mare pentru jocuri populare şi pentru teatru ţărănesc, o încăpere cu ziare româneşti, unde se adunau cei cu ştiinţă de carte, de asemenea, o popicărie. Documentul nici nu vorbeşte în primul rând de sala în care, în zilele de sărbătoare, unii dintre localnici se adunau la discuţii şi la un pahar de băutură. Curatorii bisericii ortodoxe din Lipoveni (ţărani înstăriţi, meseriaşi, învăţătorul confesional), în frunte cu protopopul Nicolae Ivan, viitorul episcop al Clujului, ar fi putut închide cârciuma din motive de moralitate. Dar au preferat s-o frecventeze, să vegheze asupra ei şi s-o îndrume spre condiţia de „club ţărănesc”, dacă se poate vorbi de aşa ceva.

În centrul oraşului îşi desfăşura activitatea un alt local, pe care putem să-l numim şi instituţie, cazinoul civil, numit şi reduta oraşului. Clădit într-o primă fază la 1839, a fost reamenajat în mai multe etape şi era administrat de primărie. Cazinoul avea un public mai bine situat social, alcătuit în general din maghiari, fără să fie însă exclusivist din punct de vedere etnic. Accesul în cazinou era permis numai celor care-şi plăteau taxa de membru. Pe lângă sălile cu mese de biliard şi jocuri de societate, cazinoul avea o colecţie de 1600 de cărţi care, multă vreme, a fost singura bibliotecă publică a oraşului. Pentru cei din afară, reduta avea un salon de restaurant şi o grădină de vară deschisă spre parcul oraşului, care o înconjura.

Cazinoul civil găzduia adesea reprezentaţii muzicale şi teatrale. Poate nu este lipsit de interes faptul că în spaţiile sale şi-au ţinut spectacolele, şi înaintea Primului Război Mondial, trupe dramatice din România. Aşa s-a întâmplat, spre pildă, în 1913, când Victor Antonescu, o legendă a scenei româneşti, şi-a făcut acolo prezenţa pentru prima dată, însoţit de actori ai Teatrului Naţional din Bucureşti. vÎn 1921, cu prilejul pregătirilor pentru încoronarea regelui Ferdinand la Alba Iulia, eveniment care avea să se desfăşoare în anul următor, cazinoul civil a fost reamenajat, adăugându-i-se, în principal, o sală de spectacole cu 400 de locuri. A fost cunoscut în continuare sub numele de Sala Caragiale, dar din acest moment, destinul său pătrunde în altă poveste.

Istoria hotelurilor din Alba Iulia este marcată, la începuturile sale, de nume celebre. Axente Sever, fost prefect al revoluţiei române de la 1848 din Transilvania, s-a stabilit un timp la Cricău, lângă Alba Iulia, unde a luat în arendă o moşie a statului. Din dorinţa de a-şi rotunji veniturile, într-o perioadă în care situaţia sa materială nu era strălucită, Axente Sever şi-a înfiinţat un hotel la Alba Iulia. Să nu ne închipuim că era vorba de un edificiu mare, etajat. El cumpărase sau închiriase o clădire potrivită, cu câteva camere, în care îi găzduia pe cei care stăteau de azi pe mâine în oraş. În 1874, a avut satisfacţia de a-i oferi ospitalitate în hotelul său marelui istoric Bogdan Petriceicu Hasdeu, al cărui turneu documentar prin Transilvania cuprindea şi colecţiile Bibliotecii Batthyaneum.

Cam în acelaşi timp au fost înălţate în Alba Iulia două stabilimente care îşi meritau denumirea de hoteluri, fără a impresiona totuşi prin dimensiuni.

Primul era situat pe Sétány utcza (strada Promenadei), numită din 1922 strada General Constantin Coandă, iar astăzi, spre derutarea celor mai mulţi dintre trecători, Frédéric Mistral. Este vorba de Hotelul Europa, care se înfăţişa în vremurile sale bune ca o bijuterie arhitectonică a neogoticului transilvănean. Clădirea sa a fost înălţată pe locul Hanului „La Istrătoaie”, unde a tras Mihai Eminescu în august 1866, când a venit la Alba Iulia pentru a participa la adunarea generală a „Astrei”.

Arthur Bach

Rolul său nu a fost doar acela de a oferi loc de odihnă călătorilor. Ca şi reduta oraşului, situată vizavi, în parc, salonul Hotelului Europa, ca şi cele ale Hotelului Hungaria, au găzduit adesea conferinţe, reprezentaţii muzicale şi teatrale. De prin anii 20, în Hotel Europa se afla sediul comitetului judeţean Alba al Partidului Naţional Liberal, nu departe de locuinţa preşedintelui acestuia, avocatul Camil Velican.

Care să fi fost cauza pentru care destinaţia de hotel a edificiului nu a durat? În anii celui de-al Doilea Război Mondial, acolo îşi avea sediul Chestura Poliţiei. După război s-au instalat în acelaşi loc prăvălii şi birouri. Prin 1960, hazardul furiei demolărilor comuniste, care abia se prefigura, s-a îndreptat spre delicata structură a Hotelului Europa.

Pe latura vestică a zonei denumite Hunyaditér (Piaţa Huniade), azi Piaţa Iuliu Maniu, a fost înălţată în 1887 cea mai impozantă clădire de până atunci din oraşul de jos. Este vorba de Hotelul Hungaria, expresie arhitectonică reuşită a stilului neoclasic. Restaurantul hotelului cuprindea salonul mare, cafeneaua şi sala oglinzilor, spaţiu mai elegant rezervat persoanelor şi evenimentelor mai speciale.

Momentul în care existenţa Hotelului Hungaria s-a intersectat cu istoria mare a fost ziua de 30 noiembrie 1918. Aici şi-a stabilit sediul Comisia de verificare a Marii Adunări Naţionale, care a validat credenţionalele (mandatele) deputaţilor. În salonul hotelului a avut loc, tot la 30 noiembrie, conferinţa la care au participat lideri ai celor două grupări politice româneşti, Partidul Naţional Român şi Partidul Social Democrat, care au ajuns, în urma unor dezbateri aprinse, la forma general-acceptată a Rezoluţiei Unirii, care a fost votată a doua zi, la 1 decembrie 1918.

Aşa cum alături, la Europa, se întruneau liberalii, Hotelul Hungaria, devenit Hotel Dacia, a fost locul în care îşi ţinea ad

Adalbert Cserni

unările comitetul judeţean Alba al Partidului Naţional Român, din 1926 al Partidului Naţional Ţărănesc, prezidat de avocatul Ioan C. Pop.

Într-o zi tristă a anului 1988, hotelul, care purta acum numele de Apulum, a fost demolat. Comuniştii români, cei din capitală şi cei din Alba Iulia, au dovedit că pot să radă de pe faţa pământului fără remuşcări un monument al Unirii, eveniment pe care, de altfel, nu osteneau să-l aniverseze şi să-l preamărească.

Publicitate

Politică Administrație

Facturi de „coșmar” vin și la case mari, nu doar la români de rând: Cât a costat „lumina” la Casa Poporului pe timp de vară

Publicat

în

Facturi de „coșmar” vin și la case mari, nu doar la români de rând: Cât a costat „lumina” la Casa Poporului pe timp de vară

Parlamentul resimte scumpirea energiei electrice. Cât a costat factura pe timp de vară la Casa Poporului

Un milion de lei, atât este factura pentru curentul consumat pe perioada verii, la Palatul Parlamentului. Adică peste 200 de mii de euro în trei luni, iar asta în condițiile în care deputații și senatorii au fost în vacanță.

Una dintre cele mai mari dar și cele mai scumpe clădiri administrative din lume are o factură la energie pe măsură. Peste 717.000 de lei a plătit Parlamentul pentru curent electric în luna iulie a acestui an. Suma nu este de mirare dacă ne gândim că doar pentru iluminat sunt folosite 2.800 de candelabre.

Electrica Furnizare Discount

Pentru ca lumina să poată fi în permanență aprinsă în Parlament, dar mai ales pentru a asigura buna funcționare a activității deputaților și senatorilor, în subsolul clădirii se află un întreg sistem dedicat instalațiilor electrice.

George Dumitrică – secretar general al Camerei Deputaților: Practic de aici se poate întrerupe sau da drumul la energie electrică, în funcție de anumite zone. Practic dacă ai o avarie poți să întrerupi curentul electric pe zona respectivă. Sunt foarte bine gândite. De aici se controlează toată energia electrică în toată casă. Tot acest sistem a fost înlocuit cu un mouse și o tastatură. Aceste grupuri înlocuiesc practic cu succes vechile grupuri și asigură energia electrică pentru întraga clădire în caz de avarie. Acest grup consumă 60 de litri pe oră și trebuie pornit obligatoriu o dată la 14 zile.

Palatul Parlamentului găzduiește atât Curtea Constituțională, cât și Muzeul de Artă Contemporană, pe lângă Senat și Camera Deputaților. Pentru toate acestea energia electrică este esențială bunei funcționări, iar scumpirile nu ocolesc Casa Poporului.

În această vară prețul energiei electrice pentru Palatul Parlamentului a fost cu 61% mai mare față de iunie 2020 – mai 2021. Mai mult decât atât, din luna septembrie Palatul Parlamentului are un nou contract, cu un nou furnizor – costul va fi cu 58% mai mare față de furnizorul precedent.

sursa: digi24.ro

Citește mai mult

Ştirea zilei

Bugetar cu Ferrari, fost șef ANAF, jefuit de 500.000 de euro în timp ce era în vacanţă în Thailanda

Publicat

în

Bugetar cu Ferrari, fost șef ANAF, jefuit de 500.000 de euro în timp ce era în vacanţă în Thailanda

Un jaf ca în filme a scos la iveală o poveste mai spectaculoasă decât că hoții au intrat într-o casă de bogat două nopți la rând. Mai întâi au furat bijuterii, apoi au furat cu totul un seif de o tonă cu 370.000 de mii de euro și 60.000 lei, scrie antena3.ro

În total, o pagubă de circa 500.000 de euro. Ce poate fi mai tare decât faptul că păgubitul era șeful fiscului din zona respectivă.

Este vorba despre Petru Ioan Lupașc, fost șef al ANAF Oțelu Roșu din 2007 până în 2011, apoi din nou în 2012. Şi pe lângă faptul că avea în casă 500.000 de euro și a fost jefuit în timp ce se afla într-o vacanță exotică în Thailanda, bugetar de viață, povestea devine chiar și mai spumoasă.

Electrica Furnizare Discount

Cum au ajuns hoții să-l jefuiescă?
Unul dintre hoți era la o sală de jocuri și a pierdut banii la păcănele. A încercat să se împrumute, dar cineva i-a zis să îi ceară șefului fiscului.

Nu i s-a apărută o glumă și l-a contactat pe Facebook pe Lupașc care, surpriză, nu l-a ignorat, nici măcar nu i-a zis: „du-te domne’ de aici că nu mă ocup eu de aşa ceva”, adică să dea bani cu împrumut.

Nu. I-a zis că nu poate în momentul acela pentru că este plecat din țară. Aşa au aflat hoţii că șeful fiscului este în Thailanda și aşa le-a venit ideea să-l jefuiască, umblând vorba că acesta are în casă 500.000 de euro.

Au intrat în noaptea, au luat dintr-un mic seif mobil dintr-un dormitor vreo 4.000 de euro, niște bijuterii şi cheile de la două mașini BMW X6 plus telecomanda de la garaj. Apoi s-au întors în noaptea următoare cu o dubiță și au dat marea lovitură.

Au luat cu totul un seif de o tonă în care șeful fiscului mai avea 370.000 de euro, 60.000 de lei și bijuterii. Potrivit procurorilor, ghinionul hoţilor a fost că s-a rupt mânerul seifului și a căzut, fiind găsit de polițiști la fața locului.

Aşa au fost Identificați hoții care, la începutul lunii august, au primit o primă condamnare nedefinitivă încă. Pedepse de la doi ani și o lună cu suspendare până la 19 ani și 3 luni de închisoare.

În urma scandalului, Lupașc a fost demis și abia apoi s-a sesizat şi ANI care a constatat într-un final că fostul șef de la fisc nu poate justifica vreo 400.000 lei care i-au și fost confiscați.

Oricât de spectaculoasă ar fi această poveste a jafului şi a lui Petru Lupașc cu siguranță nu este una singulară, de bugetari cu mega avere eventuală făcută fix în domeniu pe care ar trebui să le controleze.

sursa: replicaonline.ro

Citește mai mult

Ştirea zilei

O clasă întreagă a Colegiului Național „Horea, Cloșca și Crișan” va face școala online, din cauza unui elev depistat POZITIV cu COVID

Publicat

în

O clasă întreagă a Colegiului Național „Horea, Cloșca și Crișan” va face școala online, din cauza unui elev depistat POZITIV cu COVID

O nouă clasă din județul Alba va trece în sistemul online de predare,  din cauza unui elev testat pozitiv cu COVID-19.

Este vorba de o clasa de a X-a de la Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia, județul Alba.

La solicitarea ZiarulUnirea.ro directorul instituției de învătământ, Cerbu Valer, ne-a confirmat că începând de mâine elevii clasei vor trece în sistemul de învățământ online.

Electrica Furnizare Discount

Citește mai mult

Actualitate

Știrea Zilei

Curier Județean

Știrea Ta

Politică Administrație

Sport

Monden

Opinii Comentarii

Articole Similare